Pentru Gabriel Obîrsan, Abruel Jewelry este proiectul de suflet pe care l-a început în pandemie, valorificând o pasiune moştenită de la tatăl său şi totuşi niciodată exploatată. Ce a început ca o formă de petrecere a unui timp liber suplimentar s-a transformat într-o afacere serioasă, care l-a purtat la târguri şi care l-a adus în faţa a numeroşi cumpărători.

A  practicat atletismul de la o vârstă fragedă, apoi a absolvit Academia de Educaţie Fizică şi Sport şi lucrează în continuare în domeniul sportiv şi al recuperării fizice. Când pandemia i-a dat un răgaz neaşteptat, şi-a amintit însă de o altă pasiune ţinută până atunci „în sertar”. „Aplecarea pentru zona aceasta a creaţiei artistice am moştenit-o cel mai probabil de la tatăl meu, al cărui hobby era să creeze tot felul de obiecte din metal, de la obiecte funcţionale la cele cu conotaţie exclusiv estetică. Din păcate, pe tatăl meu l-am pierdut în adolescenţă, aşa că, fără să-mi dau seama, am continuat această pasiune pentru bricolaje diverse, cel mai probabil ca o prelungire a conexiunii cu el”, povesteşte Gabriel Obîrsan.

A lucrat de-a lungul timpului, pentru propria bucurie, în lemn, textile, ceramică sau metal, iar uneori şi picta obiectele pe care le crea. Făcea totul pentru el însuşi sau pentru prieteni, fără nicio altă aşteptare. „În pandemie însă am început să lucrez mai serios, am avut mai mult timp şi o încurajare constantă din partea partenerei mele de viaţă. Când ne-am cunoscut, ea era o veritabilă colecţionară de bijuterii, fiecare inel sau pereche de cercei simboliza o legătură cu un loc, o vacanţă, o întâmplare. Pentru ea am creat primele bijuterii şi curând am început să primesc comenzi din cercul nostru de prieteni.”

De la început s-a inspirat din dragostea lui pentru arhitectura interbelică şi pentru simbolurile populare româneşti. Tot colecţiona de prin anticariate cărţi ce conţineau modele de cusături specifice portului tradiţional şi îl fascina simbolistica lor, aşa că prima colecţie de bijuterii semnată Abruel s-a numit chiar „Simboluri româneşti” şi a explorat modele cunoscute ale iilor româneşti: păsările, mâinile în şold, sfădiţele sau simboluri stilizate ale plantelor de leac. Cât despre denumirea Abruel, Gabriel explică pentru curioşi că este un nume alternativ al Arhanghelului Gabriel, cel al cărui nume îl poartă, un mesager luminos despre care crede că îl călăuzeşte în viaţă. „Acum lucrez la o colecţie inspirată din elemente de design şi arhitectură ale caselor vechi bucureştene şi curând voi avea o mică hartă a oraşului reprezentată prin bijuterii: fiecare cercel face trimitere la o adresă, o poveste a unei case, o microistorie din viaţa oraşului.”

Preţurile, în funcţie de complexitatea piesei, sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei.

Gabriel este singurul angajat din businessul Abruel, unul care lucrează de plăcere, atunci când timpul îi permite. De obicei, îşi vinde produsele la târguri sau online, pe paginile de Facebook şi Instagram ale proiectului. Lucrează exclusiv în alamă, iar preţurile, în funcţie de complexitatea piesei, sunt cuprinse între 100 şi 300 de lei. Investiţia în proiect a fost treptată, pentru că a lucrat la început în camera copilăriei sale, în apartamentul mamei. Apoi, când lucrurile s-au extins dincolo de cercul de prieteni, a închiriat un mic spaţiu la demisolul unei case de pe strada pe care locuieşte. Este foarte aproape de casă şi poate lucra oricând are timp, uneori la ore târzii. Ca orice artist. „Am investit pe măsură ce mi se confirma că bijuteriile mele erau cerute. La început lucram cu ustensile foarte rudimentare: un ciocan, o pilă, o menghină veche a tatălui meu, diverse instrumente pe care le deţineam dinainte. Apoi am început să-mi cumpăr câteva ustensile mai comode, dar adevărul este că bijuteria pe care o fac eu necesită doar multă răbdare, nu sunt necesare prea multe ustensile.”

De anul trecut, fondatorul Abruel a început să-şi comande cutii şi ambalaje mai elegante şi în ele a investit puţin mai mult. Până atunci, el era cel care realiza şi cutiile, şi plicurile de livrare, dar îi lua prea mult timp şi uneori nu erau foarte sigure pentru transport. Inclusiv logoul şi l-a desenat singur, aşa că brandul este definiţia clară a unei afaceri de la zero, pe cont propriu. „În 2023 mi-am creat un PFA şi am fost la primul meu târg, cel organizat de Fundaţia Calea Victoriei, unde am primit o invitaţie generoasă din partea Sandrei Ecobescu (membru fondator şi preşedintele fundaţiei – n. red.). Anul trecut a fost primul în care m-am ocupat constant de acest proiect şi am terminat pe breakeven, adică am câştigat doar cât să-mi acopăr investiţia.”

Anul acesta, Abruel a participat la două târguri la Cluj-Napoca, organizate de Iarmaroc, şi la Mezanin Market, de la Palatul Universul din Bucureşti. Anul se conturează ca fiind unul cu potenţial de a genera un mic profit, dar Gabriel spune că nu vede acest proiect doar în termeni de profit şi pierdere financiară, ci pune în balanţă şi alte aspecte: avantajul de a face ceva ce îl pasionează, faptul că îşi poate exersa creativitatea, plăcerea de a vedea oameni care se bucură sincer de creaţiile sale.  

„Acum lucrez la o colecţie inspirată din elemente de design şi arhitectură ale caselor vechi bucureştene şi curând voi avea o mică hartă a oraşului reprezentată prin bijuterii: fiecare cercel face trimitere la o adresă, o poveste a unei case, o microistorie din viaţa oraşului.“ - Gabriel Obîrsan, fondatorul Abruel Jewelry

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platformawww.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Kastane – cafenea (Târgovişte)

Fondatori: Ana Maria şi Samuel Ivanciu

Investiţie iniţială: peste 80.000 de euro

Prezenţă: Târgovişte

PeakyBurgers – autorulotă cu burgeri (Bucureşti)

Fondatori: Ana Maria şi Adrian Stancu

Investiţie iniţială: 15.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 400.000 de euro

Prezenţă: zona Eroilor din Bucureşti, lângă metrou

ConiferisRetreat – cazare tip tiny house (jud. Bihor)

Fondatori: Steliana Petriş şi Dan Ghiţă

Investiţie iniţială: 150.000 de euro

Cifră de afaceri în 2023: 85.0000 de euro

Prezenţă: Munţii Apuseni

Sofiami – editură de cărţi pentru copii (Bucureşti)

Fondatoare: Oana Bucur

Investiţii: 50.000 de euro

Prezenţă: online (pe site-ul propriu, eMag, librarie.net), în librăriile Cărtureşti şi Libris, în BebeTei şi la Opera Comică pentru Copii

YvesAnais – brand de accesorii şi poşete din lemn (Bucureşti)

Fondatoare: Adriana Man

Investiţie iniţială: 500 de euro

Prezenţă: online, într-un concept store din mallul Băneasa şi pe platforma de designeri români Band of Creators

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.