Povestea brandului de oţet Măr de rai îşi are rădăcinile într-o veche fabrică fondată în anii ’80 în comuna Batoş din judeţul Mureş, la 14 kilometri distanţă de Reghin, într-o perioadă în care producţia de mere a întreprinderii agricole de stat (IAS), de 1.200 de hectare per livadă, nu mai putea fi valorificată corespunzător. Aşa a început procesarea merelor, unul dintre produsele care au rezultat fiind oţetul. Fabrica producea la acel moment oţet de Batoş, pe care îl livra în toată ţara. Ani mai târziu, povestea avea să treacă prin mai multe etape.

După anii ’90, activitatea fabricii a scăzut, iar în 2005 activele fabricii au fost preluate de firma Aceto, printr-un grup de investitori locali. Până în 2019, unitatea a produs în continuare, în cantităţi mai mici, în condiţiile în care în piaţă mai apăruseră şi alte fabrici similare. În 2009, compania a intrat în reorganizare judiciară, iar atunci a intervenit în acest parcurs Marcus Ioan, care spune astăzi povestea fabricii. El a preluat societatea împreună cu o firmă din Galaţi, Consteh, a încercat să redreseze lucrurile, iar astăzi, spune Marcus Ioan, businessul se află pe trend de creştere.

„Am investit în jur de 400.000 de euro. Cifra de afaceri pentru 2023 este de aproximativ 900.000 de lei, cu o creştere de la 450.000 de lei în 2022. Profitul obţinut a fost reinvestit în retehnologizare şi adaptare la cerinţele pieţei. Fabrica funcţionează cu doi angajaţi şi o persoană cu statut contractual – inginer tehnolog”, povesteşte Marcus Ioan. Portofoliul Măr de rai s-a extins astfel cu noi produse, incluzând sucul de mere, oţeturile aromatizate natural – cu tarhon, leuştean, mentă, trandafir, păpădie sau picant – şi oţetul balsamic. Următorul pas este introducerea în piaţă a unui nou sortiment – oţetul de mere bio. Cel mai important client pentru companie este Solaris Plant – un distribuitor de produse naturiste, care a inclus şi oţeturile din Batoş în portofoliu, dar şi o serie de retaileri din arealul judeţelor Mureş, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. Fabrica Măr de rai este poziţionată în bazinul pomicol al judeţului Mureş, chiar în inima Transilvaniei şi lucrează cu mere coelctate din fermele tradiţionale din regiune, prin dublă fermentare alcoolică şi acetică, folosind o metodă tradiţională, în lemn de fag.

Producţia se face după reţete naturale, iar merele îşi găsesc locul în depozite cu capacitate de aproximativ 12.000 de tone. „Dacă producţia este dificilă, o şi mai mare greutate apare pentru distribuţia produselor. Pentru a rezista pe piaţă, este important să nu faci rabat de la calitate, chiar dacă sunt momente în care poţi fi tentat să renunţi. Perseverenţa aduce însă rezultate. Este dificil să faci producţie în România şi este chiar deosebit de dificil să faci producţie alimentară. Este o perioadă grea, dar cu atât mai mult creşte satisfacţia realizării”, spune Marcus Ioan. În prezent, fabrica poate produce o cantitate de aproximativ 20 de tone de oţet pe lună, pe durata întregului an, şi livrează în sticle PET de jumătate de litru sau în baxuri de şase sau de douăsprezece sticle. În ceea ce priveşte sucul, acolo cantitatea care poate fi produsă depinde de calitatea merelor, dar în mod normal se pot produce 1.500-2.000 de litri de suc pe zi. Acesta este pasteurizat pe loc în incinta fabricii şi îmbuteliat în recipiente speciale. Iar mai departe porneşte în călătoria către papilele gustative ale pofticioşilor.   

Portofoliul Măr de rai s-a extins astfel cu noi produse, incluzând sucul de mere, oţeturile aromatizate natural – cu tarhon, leuştean, mentă, trandafir, păpădie sau picant – şi oţetul balsamic.

„Am investit în jur de 400.000 de euro. Cifra de afaceri pentru 2023 este de aprocimativ 900.000 de lei, cu o creştere de la 450.000 de lei în 2022. Profitul obţinut a fost reinvestit în retehnologizare şi adaptare la cerinţele pieţei. Fabrica funcţionează cu doi angajaţi şi o persoană cu statut contractual – inginer tehnolog.“ - Marcus Ioan

Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Stasera – bijuterii cu perle (Bucureşti)

Fondatoare: Anca Călugăru

Investiţie iniţială: 3.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 30.000 de euro

Prezenţă: online şi într-un showroom pe strada Icoanei din Bucureşti

Smart Kids Academy – centru educaţional (Bucureşti)

Fondatoare: Elvira Bădescu

Prezenţă: în zona Drumul Taberei din Bucureşti

Paglia Joy – loc de joacă pentru copii (Bucureşti)

Fondator: Adrian Grigore

Investiţii: aproape 100.000 de euro

Prezenţă: în zona Berceni din Bucureşti

Spark Generation – platformă educaţională (Cluj-Napoca)

Fondatori: Ruxandra Mercea, Florina Popîrţac şi Raluca Manole

Investiţie iniţială: 600.000 de euro

Cifră de afaceri în 2023: 500.000 de euro

Prezenţă: online

Cab’N’Go – cafenea (Bucureşti)

Fondator: Alexandru Popescu

Investiţie iniţială: 37.000 de euro

ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.