Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

„Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

OUL SAU GĂINA

În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

A