Antreprenorul Ion Schiau a fost martorul tuturor schimbărilor prin care a trecut industria orologeră elveţiană: mai întâi ca locuitor al Biel, oraşul-inimă al industriei, ca angajat al unuia dintre giganţii domeniului, iar apoi ca antreprenor în România. Cum se văd cele mai recente schimbări din industrie şi care este următorul pas pentru un business care vinde ceasuri clasice, într-o lume în care pare că chiar şi timpul devine tot mai digital?

Ion Schiau a plecat în Elveţia împreună cu părinţii când avea doar patru ani, astfel că a trăit şi a copilărit într-un oraş care a cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită industriei ceasurilor – Biel, locul unde s-a născut Swatch, unde se află sediul Omega şi fabricile de mecanisme Rolex. „În orăşelul acela convieţuiesc cam 100 de branduri, formând un ecosistem unde aproape toată lumea trăieşte din ceasuri”, aminteşte antreprenorul.

A studiat la Geneva şi a avut prima experienţă profesională după facultate la New York. Ulterior, a realizat că îi plăcea să vândă ceasuri elveţiene şi că aceasta ar putea fi o extensie a visului său de a lucra în diplomaţie – astfel putea reprezenta Elveţia. Între sfârşitul anilor ’90 şi 2004, Ion Schiau a lucrat pentru Swatch Group, iar apoi şi-a dorit să revină în ţara natală. „De ce să nu mă întorc în ţara de care sunt foarte apropiat cultural şi să vând aici ceasuri, să le expun, să fac marketing şi să încep o firmă de distribuţie în acest domeniu?” erau gândurile lui de atunci.

La acea vreme, s-a asociat cu doi români care aveau reţelele de magazine Cellini, specializate mai ales în bijuterii, şi care îşi doreau să intre şi în lumea ceasurilor. Şi-a creat propria firmă, Albini Prassa, iar ulterior s-au asociat într-o firmă numită Chronotime şi au început să creeze portofoliul de ceasuri pentru magazine, începând cu Tissot şi Swatch, cărora li s-au alăturat mai târziu Omega şi Hublot, ajungând la aproximativ 25 de branduri. Între 2004 şi 2005, afacerea a crescut exponenţial. În 2010, însă, a decis să se despartă de cei doi parteneri. „Eu am păstrat firma mea, Albini Prassa, şi relaţia cu Tissot”.

Astfel, după ce a preluat un rol de international manager la Hublot, Albini Prassa a continuat să existe în România şi să-şi reconstituie treptat portofoliul de branduri. În 2017 a revenit în ţară pentru a se ocupa mai mult de firmă şi, anticipând că distribuţia clasică se va opri într-o zi, s-a orientat către retail. „Am vrut să aducem un concept diferit de magazinul stradal sau de cel din mall. Ne-am gândit că, pentru clienţii noştri şi portofoliul pe care voiam să-l clădim, trebuia să venim într-o zonă centrală, foarte confortabilă, unde puteam expune mărcile şi povestea lor într-un mod original şi amplu. Un loc unde timpul se parcurge mai lent, oferind clienţilor un anumit confort şi discreţie, lucru care nu prea se găsea într-un mall. Brand-urile pe care voiam să le aducem nu erau interesate să intre în mall-uri şi preferau un concept mai rezidenţial”.

Era anul 2018 şi Ion Schiau concluzionase că, pentru acest tip de vânzare, experienţa era mai importantă decât traficul. Între 2012 şi 2017, construise un portofoliu de branduri concentrat pe orologeria independentă, cu branduri din segmentul de preţ superior, între 40.000 şi 200.000 de euro, având o abordare arhitecturală deosebită a mecanismului. Parteneriatul cu Tissot a durat până la finalul anului 2022, perioadă în care au realizat serii limitate pentru România. „Ceasul România 1918-2018, realizat pentru 100 de ani de la Marea Unire, a avut mare succes. Am produs 1918 piese şi am început o asociaţie cu Federaţia Română de Rugby, realizând două serii limitate cu această organizaţie, care au avut mare succes. În 2020 am lansat un ceas numit Săgeata Orientului pentru 100 de ani de la înfiinţarea Companiei Franco-Române de Navigaţie Aeriană”.

Potrivit datelor de la Federaţia Orologieră Elveţiană citate de Ion Schiau, la finalul lunii mai, piaţa românească înregistra per total -28% unităţi faţă de anul trecut şi -17% în valoare. Compania Albini Prassa a înregistrat în 2023 o cifră de afaceri de 2,6 milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile; antreprenorul spune că cifrele din România nu reflectă dinamica businessului per total, acesta fiind răspândit şi în Elveţia şi Grecia.

Businessul Tissot reprezenta 90% din afacerile Albini Prassa, astfel că, după decizia brandului de a opera direct, fără distribuitori, a apărut necesitatea unei reorientări.

Recent, au lansat un parteneriat cu Chronext, aceasta fiind prima asociere a brandului cu un retailer fizic din afara Germaniei şi Elveţiei. „Ei abia acum îşi dau seama că este o oportunitate să aibă asocieri cu retaileri pentru a expune portofoliul lor de produse şi pentru a augmenta experienţa clientului. Este un modus vivendi destul de nou pentru ei”. Chronext, descris drept un „boutique digital pentru ceasuri de lux noi şi pre-owned”, a început activitatea online şi se extinde acum prin magazine fizice şi lounge-uri pentru ridicarea produselor. Fondată în 2013 în Zug, Elveţia, compania este astăzi unul dintre liderii retailului de ceasuri second-hand certificate (CPO) şi vintage. Pe lângă activitatea principală în retailul online, Chronext operează buticuri exclusive şi lounge-uri în locaţii din întreaga lume, precum Düsseldorf, München, Berlin, Zurich şi Hong Kong. „Chronext deţine stocul de ceasuri, nu este o platformă de vânzare. Ei au ceasurile, le-au verificat şi le certifică. Prin intermediul lor accesăm un portofoliu enorm de branduri şi produse, oferim şi 2 ani de garanţie. Putem avea un ceas de 10 ani, refăcut complet, la 50% din preţul iniţial de achiziţie, fiindcă are „kilometri de zbor”. Fiecare ceas este evaluat transparent, iar preţurile sunt menţionate pe site, scăzând sau urcând în funcţie de situaţie”, explică Schiau. Preţurile ceasurilor disponibile pe această platformă variază între 2.500 şi 30.000 de euro, incluzând branduri cerute în România, precum Omega şi Rolex. Prin acest parteneriat, clienţii au posibilitatea nu doar de a cumpăra ceasuri, ci şi de a le pune în reţea pentru a le vinde sau a le schimba cu alte modele. „Tot mai des, clienţii vin şi spun că vor să scape de un anumit ceas. Am creat împreună cu Chronext o bază transparentă, eficientă şi rapidă pentru astfel de solicitări”. Acest nou demers răspunde unei cereri tot mai mari din partea clienţilor şi reflectă realitatea actuală a industriei. Ion Schiau subliniază că valoarea ceasurilor tranzacţionate pe piaţa pre-owned certificată în 2023 a fost de 20 miliarde de franci elveţieni, cu predicţii de atingere a 30 miliarde de franci elveţieni până în 2025. „Această creştere va depăşi comerţul obişnuit, făcând prezenţa noastră pe această piaţă nu doar o oportunitate strategică, ci şi o necesitate pentru a răspunde cererii constante din partea clienţilor din România”.

Sunt oamenii dornici să vândă mai multe ceasuri din colecţiile proprii în contextul economic actual? „Bănuiesc că există şi un astfel de motiv, nu ceva presant, dar lumea vrea să-şi simplifice colecţia, să o reducă. A existat un vânt de panică, în care valoarea ceasurilor de pe piaţă a început să scadă, fiindcă mulţi au început să speculeze şi să cumpere ceasuri cu gândul că le vor vinde foarte scump. Valoarea ceasurilor pe piaţa secundară a scăzut în 2022, accelerând ideea de a vinde. Anul acesta am văzut mai multă lume care simplifică, schimbă, face upgrade – adică vând ceva pentru a cumpăra altceva”. Probabil însă că cel mai mare disruptor adus industriei a venit odată cu lansarea ceasurilor inteligente. „Evident că a fost o palmă uriaşă pentru industria elveţiană – Apple vinde mai multe ceasuri, valoric, decât toată industria elveţiană la un loc. Problema este cantitatea, cantităţile continuă să scadă, adică ceasurile elveţiene sunt din ce în ce mai scumpe şi pericolul este industrial. Atunci când ai o industrie care angajează multă lume pentru volume mari de mecanisme şi ceasuri, varietatea dispare”. Pe de altă parte, Ion Schiau observă că în acest context s-au născut multe mărci independente, care costă între 500 şi 2.000 de euro, cu o creativitate deosebită şi care reprezintă un răspuns industriei elveţiene în acel segment de preţ. „Există branduri şi microbranduri care produc între 2.000 şi 5.000 de bucăţi pe an – unele swiss made, altele nu, dar ilustrează o varietate şi o dinamică posibilă datorită modelului de business axat pe internet, nu pe reţeaua de distribuţie clasică”.

Faţă de 2004, anul în care şi-a început activitatea în România, Ion Schiau observă o schimbare şi în atitudinea clienţilor. „Între 2004 şi 2010, aveau mult mai mult curaj. Am adus branduri nişate şi aveam un portofoliu variat, poate prea variat. Am greşit când am luat atâtea branduri, dar totul se vindea şi lumea avea mult curaj din punct de vedere stilistic”. În prezent, observă mai degrabă o uniformizare a pieţei. „O întrebare pe care o aud tot timpul în România este: Ce trebuie să cumperi? Tot timpul spun, de 20 de ani, că nu trebuie să cumperi nimic, trebuie să cumperi ce-ţi place. În ultimii ani, a devenit o obsesie pentru puţine branduri unde contează statutul, foarte mult tranzacţionate şi cumpărate; piaţa a devenit mai uniformă. Există şi o uniformitate vestimentară – te duci în anumite locuri în Bucureşti şi vezi aceleaşi ceasuri sau branduri. Clienţii din România sunt foarte sensibili la părerea anturajului”. Pe de altă parte, Schiau vede şi că „Piaţa din România a întinerit foarte mult. Vedem o dinamică şi două-trei cluburi de pasionaţi care cresc şi care au pornit de la zero acum doi-trei ani. Vedem pasionaţi de ceasuri în România care pornesc business-uri de curele, de accesorii, de ceasuri. Văd o piaţă care începe să se întâlnească şi oameni care descoperă aceeaşi pasiune, creând o dinamică în România. Există şi oameni care comunică foarte bine pe YouTube sau TikTok doar pe teme legate de ceasuri şi care au un public tânăr şi din ce în ce mai larg. Aceasta este poate o dovadă că românii sunt foarte la curent cu ce se lansează internaţional şi vor să facă parte din aceste comunităţi”.   

Pentru lansarea noului parteneriat şi a segmentului pre-owned, Albini Prassa a modificat spaţiul din Belgrad 12, colaborând cu creatorul de mobilier orologer Xavier Dietlin. Pe lângă adaptarea pentru Bucureşti a unei noi serii de vitrine animate, acesta a lansat în premieră mondială o masă concepută împreună cu firma elveţiană Sunae.

Cu rădăcini în Elveţia şi România, Albini Prassa şi-a început operaţiunile locale în 2004 ca distribuitor de ceasuri elveţiene, Tissot fiind primul brand. Ulterior, compania s-a specializat în promovarea şi consolidarea imaginii brandurilor internaţionale partenere, inclusiv Bulgari, Franck Müller, Laurent Ferrier, Urwerk, Louis Erard, ZRC, Bomberg şi Tissot. Albini Prassa a iniţiat mai multe colecţii şi ediţii limitate pentru România, cum ar fi TISSOT România 1918-2018, TISSOT Stejarii şi Stejarul de Aur, Bomberg Loop, QlockTwo ediţia România, TISSOT Heritage Săgeata Orientului şi Undone FC Rapid 100 de ani. În 2018, Albini Prassa a intrat pe piaţa de retail prin Maison Albini Prassa, un loc unde ceasurile şi experienţele personalizate de brand se întâlnesc, potrivit reprezentanţilor companiei.