"Un doctor tradiţional se uită la un pacient şi îi găseşte un diagnostic, apoi îi prescrie un tratament. Însă cum ar fi dacă am putea aduna date (de la brăţară, senzori) de la un individ, apoi le-am compara cu alte milioane de date de la milioane de oameni? Am vedea un tipar“, îmi spune Ronald de Jong, executive vice president & chief market leader la Philips Healthcare.

„Dacă cineva nu doarme bine, are un ritm respirator neregulat, are tensiunea mare şi se îngraşă, atunci acea persoană este predispusă la un atac de cord. Am putea îndruma pacienţii, le-am spune din timp ce trebuie să facă să fie sănătoşi. Poate în cazul de faţă i-am spune să facă exerciţii în mod regulat, să mănânce mai multe legume şi să ia un anumit medicament. Astfel am putea preveni declanşarea unui atac de cord. Este doar un aspect al sistemului medical al viitorului“, creionează De Jong una dintre metodele prin care medicina s-ar putea schimba.

Tehnologia a schimbat felul în care muncim, modul în care ne distrăm sau cum comunicăm, însă este pe cale să influenţeze modul în care ne îngrijim şi cum ne tratăm. În ultimii 200 de ani s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul sănătăţii, iar speranţa de viaţă a crescut foarte mult. În 1900 în Europa speranţa de viaţă era de 42 de ani, iar în 2001 a ajuns la 76 de ani, potrivit „Estimates of Regional and Global Life Expectancy, 1800–2001“. Cele mai recente date (2011) arată că în Marea Britanie şi Germania speranţa de viaţă este de 80-81 de ani, iar în România de 73 de ani (2009). Iar noile tehnologii digitale (big data, cloud, IoT) şi avansurile tehnologice medicale promit o schimbare importantă în sistemul medical, o îmbunătăţire a vieţii.

„Noi credem că serviciile medicale din prezent nu vor fi fiabile în viitor. De ce? Azi pe planetă sunt 7 miliarde de oameni, iar în 2050 vor fi 9 miliarde. Populaţia este în continuă creştere, dar şi în curs de îmbătrânire, în condiţiile în care numărul bolilor cronice devine din ce în ce mai ridicat. Oamenii vor avea nevoie de îngrijire medicală mai mult timp“, afirmă Ronald de Jong.

Iar sistemul actual va trebui să se adapteze societăţii viitorului. În prezent, când spunem pacient ne gândim la o persoană bolnavă, ce primeşte un tratament. Însă acest lucru s-ar putea schimba odată cu aplicarea pe scară largă a medicinei preventive. Revenind la scenariul de la început, acesta ar fi posibil datorită datelor adunate de wearables şi de senzori. Informaţiile medicale ale pacienţilor trec în cloud, sunt analizate şi pe baza acestora se vor putea stabili diagnostice, în baza altor milioane de date. O creştere subtilă a temperaturii corpului detectată de un senzor ar putea detecta un virus cu mult timp înainte ca gripa să se dezlănţuie. „Datele pacienţilor pot fi stocate, analizate, agregate, iar cu ajutorul unui algoritm putem da un diagnostic. Putem vedea o tendinţă. Această tehnologie va da mai multă putere oamenilor, îi va încuraja să aibă un rol activ în gestionarea propriei sănătăţi.“

Philips oferă o varintă numită HealthSuite, o platformă digitală conenctată la cloud ce colectează, compilează şi analizează date obţinute de la mai multe device-uri.

„Capacitatea de a crea şi stoca date oferă un potenţial uriaş de a salva vieţi şi a reduce costurile. În Marea Britanie se creează baze de date uriaşe pentru cercetarea farmaceutică, cu scopul de a îmbunătăţi eficacitatea medicamentelor. Adevărata putere a big data este potenţialul de a personaliza îngrijirea medicală pentru fiecare pacient în parte. Identificarea persoanelor expuse riscului de a se îmbolnăvi sau de a dezvolta o afecţiune gravă, abilitatea de a prescrie măsuri preventive sunt scenarii ce pot deveni reale“, a scris Wayne Parslow, general manager EMEA la MedeAnalytics, într‑un articol din The Guardian.

„Imaginaţi-vă că un doctor i-ar putea spune pacientului său că acesta şi-ar putea prelungi viaţa cu şase ani dacă îşi schimbă comportamentul sau medicamentaţia, diminuându-şi astfel riscul de a dezvolta o anumită afecţiune“, adaugă Parslow.