Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie "cele mai eficiente" medicamente
Cel mai recent scandal de coruptie din sistemul medical, in care ar fi implicata compania Johnson & Johnson, arata cu acte, pentru prima oara in Romania, modul cum se promoveaza medicamentele la medici. Dincolo de cadouri sau excursii, este acum oficial ca reprezentantii medicali si distribuitorii cumparau medicii cu bani gheata.
De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor, doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de valoare.
De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile "improprii" facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania. Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission, angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar cel mai vandut produs este destinat tratamentului schizofreniei.
"Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de raportarea rezultatului investigatiei interne", au raspuns oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea investigatiei interne.
Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite, dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza, printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. "Nu dorim sa comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si SEC, ar putea sa o intreprinda", spune Makis Papataxiarchis, directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren. Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la discretia autoritatilor locale.
Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, "cand publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica" (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).
Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor "simbolic" si "costisitoare" conduce la situatia in care sumele de bani influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod, cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de euro. Marea Britanie foloseste constructia "materiale cu valoare neglijabila", insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a caror valoare este mai mica de o suta de dolari si "sunt in beneficiul pacientilor".
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro