Capacitatea de adaptare este esenţială din punctul meu de vedere, pentru că ne confruntăm cu o schimbare îngrozitor de rapidă la nivelul mediului economic, mediul geo-politic, în comportamente, în ceea ce ţine de schimbarea pilonilor în lume. Există o confruntare directă pe pieţe, a apărut şi războiul hibrid, deci capacitatea de adaptare este esenţială“, spune analistul politic Mircea Coşea. Tot el adaugă că acest lucru înseamnă capacitatea iniţială de a înţelege fenomenul, adaptabilitatea la modul de interpretare a efectelor şi în principal capacitatea de interpretare a efectelor asupra propriei ţări sau asupra propriilor interese, pe care o naţiune le are la un moment dat.

Indicele de Adaptabilitate la Schimbare (Change Readiness Index – CRI) este un studiu la nivel global, ce poate fi utilizat atât în sectorul public, cât şi în cel privat, ca o bază pentru decizii politice sau pentru investitori. Deşi ocupă un loc slab în clasament, România şi-a îmbunătăţit punctajul faţă de sondajul efectuat în 2013, luând în considerare cei trei piloni de referinţă: mediul de afaceri, sectorul guvernamental şi societatea civilă. Potrivit studiului, venitul este un factor direct proporţional cu adaptabilitatea la schimbare a unei ţări, însă nu este o regulă. Spre exemplu, România se încadrează în categoria ţărilor cu venituri medii-superioare. Totuşi, ea este depăşită în acest clasament de 13 ţări cu venituri medii-inferioare şi de cinci ţări cu venituri inferioare din Africa.

„O tendinţă relevantă care reiese din studiul de anul acesta este că ţările care au obţinut un punctaj mai mare pentru economii favorabile incluziunii tind să aibă un indice de adaptabilitate mai bun, în timp ce dimpotrivă, inegalitatea de venituri tinde să fie asociată cu un nivel redus de adaptabilitate la schimbare“, observă Şerban Toader, senior partner, KPMG România. „De fapt cele nouă ţări cu cel mai mare punctaj pentru o economie favorabilă incluziunii ocupă primele 15 locuri ale indicelui de adaptabilitate la schimbare. Mesajul este foarte clar, şi anume că politicile care promovează creşterea favorabilă incluziunii pot ajuta ţările să fie mai bine pregătite pentru a gestiona schimbările inevitabile“, adaugă Toader.

O serie de ţări cu venituri mai mici au înregistrat performanţe bune în CRI, demonstrând că beneficiile unor politici şi investiţii eficiente pot compensa nivelurile reduse de prosperitate. „Ne aflăm într-un context complex de tendinţe globale în accelerare, concurenţă maximă pe pieţele internaţionale, riscuri regionale agravate şi de criză identitară prelungită a României“, spune Daniela Nemoianu, executive partner în cadrul KPMG România. „Cultura imediatului, corupţia, lipsa de viziune sistemică integrată, decalajele acumulate şi restrângerea capacităţii administrative indică necesitatea stringentă a conturării şi calibrării unui Proiect de Ţară, a unei direcţii şi a unor priorităţi strategice care să ţină cont de valorile naţionale şi de interesele ţării“, mai spune Nemoianu.

Raportat la capacităţile antreprenoriale, România a obţinut cel mai slab punctaj la subdiviziile inovaţie şi cercetare & dezvoltare (locul 109), care sunt motive de îngrijorare din cauza finanţării slabe şi a cooperării deficitare între institutele de cercetare şi mediul de afaceri. Mediul de afaceri este, de asemenea, o problemă în cadrul acestui pilon analizat. Din cauza dificultăţilor întâmpinate în deschiderea unei firme, precum nivelul de reglementare, legislaţia privind drepturile de proprietate, fiscalitatea şi protecţia investitorilor, România s-a clasat pe un loc nesatisfăcător (locul 95). Un punctaj apropiat a obţinut şi la sectorul financiar (locul 93), unde se ia în considerare eficienţa finanţării companiilor şi interprinzătorilor. Per total, România a ocupat locul 79 la analiza capacităţilor antreprenoriale în cadrul acestui studiu. Cercetarea a fost realizată de KPMG, o reţea globală de firme de servicii profesionale care furnizează servicii de audit, consultanţă fiscală şi în domeniul afacerilor şi care îşi desfăşoară activitatea în 155 de ţări.

„E explicabil de ce România se află pe un loc codaş“, spune Mircea Coşea. „Până în prezent nu am avut iniţiative în ceea ce priveşte determinarea unor politici economice. La politica bugetară, România are interese care nu coincid cu ţările dezvoltate.“