Sustenabilitatea nu mai este demult un buzzword în piaţa imobiliară, iar certificările verzi şi angajamentul faţă de ESG sunt din ce în ce mai importante pentru investitori şi chiriaşi. Despre cum se reflectă aceste tendinţe şi în cifre a povestit Andrei Ianculescu, head of project management la Cushman & Wakefield Echinox, într-una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro.

În România avem peste 550 de proprietăţi certificate verde, potrivit informaţiilor citate de expertul Cushman & Wakefield Echinox, iar dezvoltatorii imobiliari, atât cu capital românesc, cât şi cu capital internaţional, încep să certifice întregul portofoliu, investiţiile în acest domeniu fiind în creştere. Proiectele de regenerare urbană câştigă teren, aducând o contribuţie importantă la transformarea zonelor industriale în spaţii multifuncţionale cu multiple avantaje. „Când vine vorba despre sustenabilitate trebuie să facem o diferenţiere între diferiţii actori din piaţă pentru că măsurile sunt diferite între un dezvoltator, proprietar şi chiriaş. În real estate, în termeni de sustenabilitate ne referim în general la certificarea verde şi la amprenta de carbon; o certificare verde poate aduce numeroase avantaje, cum ar fi creşterea valorii chiriei, creşterea  valorii de vânzare,  iar investitorii instituţionali încep din ce în ce mai mult să nu mai fie interesaţi de clădiri necertificate şi sunt tot mai atenţi chiar şi la nivelul de certificare”, a explicat Andrei Ianculescu. El observă că certificarea verde aduce tot mai multe avantaje, inclusiv când vine vorba despre creşterea valorii chiriei şi a valorii de vânzare a proprietăţilor. Chiriaşii devin tot mai interesaţi de aspectele ESG (Environmental, Social, Governance) şi de certificarea verde în procesul de selecţie a spaţiilor închiriate. Clădirile certificate verde presupun costuri de utilizare mai reduse, fiind avantajoase din perspectiva sustenabilităţii şi a eficienţei energetice. În contextul discuţiei, Andrei Ianculescu subliniază că orice clădire poate fi certificată, iar nivelul de certificare depinde de eficienţa acesteia. Clădirile cu cel mai înalt standard de certificare aduc beneficii semnificative angajaţilor şi chiriaşilor, contribuind la un mediu mai sănătos şi mai eficient din punct de vedere energetic. Expertul evidenţiază însă şi că certificarea verde implică costuri de construcţie mai ridicate, reprezentând o provocare pentru dezvoltatori. Acest aspect explică faptul că majoritatea clădirilor certificate provin din sectoarele de retail, office şi industrial, în timp ce sectorul rezidenţial rămâne în urmă din perspectiva certificărilor. „Vorbim odată despre chiriaşii care îşi reduc costurile, dar trebuie să îi privim şi pe dezvoltatorii cărora le cresc costurile de construcţie: o clădire verde, la un standard ridicat, înseamnă costuri de construcţie cu aproximativ 20% mai mari. Nu orice investitor este interesat să facă lucrul acesta, motiv pentru care majoritatea clădirilor certificate vin din zonele de retail, office şi industrial – rezidenţial aproape nu există pentru că dezvoltatorul vinde, nu-l mai interesează utilizarea spaţiului şi costurile reduse. Încă în zona rezidenţială, publicul nu este educat neapărat să se uite în partea aceasta din cauza  elementului de educaţie.”

Expertul aminteşte şi de proiectele de regenerare urbană, însă sesizează lipsa implicării statului în aceste direcţii: „Acestea sunt făcute majoritar de persoane juridice private, nu de stat – vedem transformarea unor zone industriale din  Bucureşti în proprietăţi cu multiple funcţiuni – retail office hotel ş.a.m.d. – fac parte din această regenerare urbană; Braşovul are un proiect destul de cunoscut de regenerare urbană, care este făcut, din păcate, de privat – iar Clujul este printre puţinele oraşe din România unde merită să se certifice o clădire din perspectiva poate a unui impozit mai redus. Acolo şi administraţia locală a înţeles avantajul pe care îl au inclusiv oraşul şi comunitatea dacă investitorii îşi certifică clădirile şi oferă posibilitatea unui impozit mai redus”. Andrei Ianculescu subliniază că aceste proiecte ar trebui să beneficieze şi de implicarea statului român, de avantaje fiscale şi de parteneriate public-private. „Toate aceste proiecte de regenerare urbană în mod normal n-ar trebui să fie făcute fără statul român; din câte ştiu în Bucureşti nu există niciun avantaj fiscal pentru acest tip de proiecte, nu există parteneriate de tip public privat în aceste direcţii şi, din câte ştiu eu, niciuna dintre clădirile statului nu are o certificare verde – nici măcar una dintre clădirile emblematice ale ţării – Palatul Parlamentului.”   

Carte de vizită:

1. Este head of project Management la Cushman & Wakefield Echinox, rol pe care îl deţine din septembrie 2019, când s-a şi alăturat acestei companii;

2. Şi-a construit întreaga carieră în domeniul imobiliarelor, în care a intrat în anul 2001, ca sales & property manager, de unde a evoluat ulterior în roluri precum: real estate development manager, operations manager, real estate director, managing partner;

3. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi un program masteral în real estate management în cadrul aceleiaşi instituţii.

Sursa: LinkedIN

Trei întrebări cheie despre sustenabilitate pentru Andrei Ianculescu

1. Ce tipuri de clădiri pot fi certificate ca fiind verzi ?

Orice clădire este certificabilă – dar nivelul de certificare este dat de eficienţa clădirii. O clădire certificată care are cel mai înalt standard de certificare clar va aduce beneficii chiriaşului şi angajaţilor care lucrează în acea clădire, dacă vorbim despre spaţii de birouri. Pe lângă partea de optimizare de utilităţi şi costurile directe pentru utilizarea spaţiului, există şi acele avantaje de wellbeing pentru angajaţii din clădirea respectivă: nivelul aportului de aer proaspăt, de lumină naturală în spaţiul respectiv, folosirea de materiale naturale, de materiale reciclabile, mai mult spaţiu pentru angajat, să aduci casa la birou practic şi să ai absolut tot ce ai nevoie acolo: inclusiv, să spunem, o grădiniţă pentru copil, magazine de orice fel. Apropierea dintre cele două elemente (locul de muncă şi casă – n.red.) a devenit un element important, precum şi modul în care se face transportul de la casă la birou.

2. În ce etape se certifică o clădire?

Când se certifică o clădire, există trei etape – faza de proiectare, execuţie şi administrare/management a clădirii – dacă vorbim despre construcţie, managementul deşeurilor este extrem de important, do mare problemă sunt deşeurile din construcţii – există dezvoltatori care ignoră această zonă şi nu fac certificare în această fază pentru că este grea, o fac doar pe partea de administrare, post-construcţie; dar ca să faci a doua fază bine, e bine ca măcar să fii atent în primă fază cum proiectezi clădirea, la ce nivel de standard şi ce echipamente foloseşti, astfel încât să-ţi fie uşoară certificarea în fazele postconstrucţie.

3. Este sustenabilitatea doar un buzzword?

Dincolo de costurile mai reduse ale chiriaşilor şi de avantajele unei clădiri eficente energetic, investitorii nu se mai uită doar dacă o certificare există – ci unde a obţinut punctele cele mai multe clădirea respectivă în vederea obţinerii certificării. (...)