I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, şi-a adjudecat unele dintre cele mai mari şi mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deşi companiile pe care le deţine au tot spart recorduri de-a lungul anilor. Dorinel Umbrărescu a ratat la mustaţă locul de lider al constructorilor pe baza rezultatelor financiare din 2020, dar nu se ÎNdepărtează de podium.

Are 59 de ani şi este originar din Tănăsoaia, Vrancea, însă businessurile pe care le-a fondat sunt în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate, scrie presa locală. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport. Avea să pună apoi bazele companiilor care şi-au pus semnătura pe cele mai mari proiecte de infrastructură din România – Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct.

Alături de Euroconstruct Trading ’98 (o companie controlată de patronii restaurantului Golden Blitz din Bucureşti, Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), de Pa & Co Internaţional (firmă controlată de Costel Căşuneanu), de Romstrade (Nelu Iordache), firmele lui Dorinel Umbrărescu erau fruntaşe în rândul celor care câştigau contracte cu statul. Dacă însă Euroconstruct a intrat în insolvenţă în 2018, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte firme proeminente din construcţii, precum Tehnologica Radion (Theodor Berna), Vega 93 (Corneliu Istrate), Delta ACM (Florea Diaconu) sau Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), Umbrărescu a reuşit să rămână pe linia de plutire în perioadele de agonie pentru infrastructură, doar pentru a reveni în glorie în ultimii ani.

Domeniul construcţiilor este o industrie vulnerabilă în faţa marilor transformări economice, astfel că ultimele trei decenii au adus atât mărirea, cât şi decăderea unora dintre numele care s-au poziţionat drept cap de afiş în acest sector. Pentru mulţi, cheia succesului au fost contractele publice, lucrările de infrastructură, însă, pe măsură ce acestea au fost tot mai puţine, şi businessurile au fost în scădere.

Diversificare de portofoliu

Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiţii în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deţinea în comuna Corbiţa din apropierea oraşului Adjud, judeţul Vrancea. „Am realizat un studiu în legătură cu vântul din zona localităţii Corbiţa, o zonă cu vânturi medii. Probabil că va dura cel puţin zece ani până voi finaliza acest proiect”, spunea Umbrărescu în septembrie 2008, an premergător crizei financiare.

La Registrul Comerţului, el apare astăzi acţionar în două companii cu activitate în producţia de energie electrică: Eco Wind Power şi Energycum W. Prima a făcut afaceri de 366.000 de lei în 2020, iar a doua – de 171.000 de lei. În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acţiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank). Un an mai târziu, ATE Bank îşi schimba numele în Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI). Dorinel Umbrărescu devenea astfel al doilea om de afaceri român care se încumeta să fondeze o bancă pe timp de criză, după Valer Blidar, care lansase în 2009 Banca Feroviară.

„Doresc o creştere lentă şi sănătoasă, nu doresc un profit imediat şi nesănătos”, spunea Dorinel Umbrărescu, în februarie 2014. Pentru a garanta încrederea pe care o avea în banca proaspăt achiziţionată, a deschis la BRCI conturi personale şi ale firmelor UMB Spedition şi Tehnostrade. Doi ani mai târziu, el închidea cele şase sucursale din teritoriu şi începea planul de exit din banking, după ce adunase, în patru ani de funcţionare, pierderi de 80 de milioane de lei. În 2020, i-a vândut BRCI lui Sanjeev Gupta, miliardarul indian cu cetăţenie britanică ce a cumpărat combinatul Sidex Galaţi, actualul Liberty. Sanjeev Gupta a preluat în nume personal, prin această tranzacţie, împrumuturile subordonate prin care familia Umbrărescu finanţa BRCI din 2015. Umbrărescu nu s-a ţinut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din Bucureşti cu 4,5 milioane de euro, în zona Ştefan cel Mare – Floreasca.

Profituri de întors cu lopata

Construcţiile au rămas însă businessul principal al omului de afaceri băcăuan. În 2009, Spedition UMB şi Tehnostrade se aflau pe primele două locuri în topul celor mai profitabile companii de profil din România, deşi era anul în care construcţiile scăzuseră cu peste 20%, iar zeci de mii de angajaţi fuseseră concediaţi. Prin cele mai mari firme pe care le controlează, Spedition UMB şi Tehnostrade, Umbrărescu a făcut profituri de 300 de milioane de euro în perioada 2004-2010. În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deţinută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

Un an mai târziu, contractele de reabilitare de drumuri naţionale semnate de firmele lui Dorinel Umbrărescu reprezentau aproximativ o treime din valoarea totală a reabilitărilor de drumuri naţionale. Era perioada în care ministru al transporturilor era Anca Boagiu, din cabinetul lui Emil Boc. Cum construcţiile sunt o industrie vulnerabilă însă, rezultatele din 2012 aveau să facă mulţi paşi înapoi.

Spedition UMB şi Tehnostrade – care au construit mai multe bucăţi de autostradă şi au reabilitat drumuri naţionale, contracte încheiate cu Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) – au fost direct afectate de scăderea volumului de investiţii publice, iar acest lucru s-a văzut cel mai bine în marja de profit, care a scăzut la 14% în 2012. În 2013, Dorinel Umbrărescu anunţa că dă afară 1.000 de oameni angajaţi la Tehnostrade, în condiţiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcţia unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva. Spedition UMB şi-a schimbat obiectul de activitate, figurând la Ministerul de Finanţe ca un business în domeniul „transporturilor aeriene de pasageri“, în contextul în care în 2012 activa în „lucrări de construcţii drumuri şi autostrăzi“. Aceasta a fost însă doar o modificare de ordin formal, deoarece printre activele Spedition UMB se număra şi un elicopter, compania fiind obligată să declare transportul aerian ca obiect de activitate, potrivit datelor ZF de la acea vreme. Între timp, Spedition UMB a revenit la codul CAEN care indică lucrări de construcţii ale drumurilor şi autostrăzilor.

În 2014, rezultatele Spedition UMB şi Tehnostrade atingeau minimul anilor de după criză, în contextul unei pieţe a construcţiilor tot mai letargice, în care contractele publice – principalele proiecte din portofoliul celor două companii – au fost tot mai puţine. Anii următori au fost unii cu fluctuaţii, în care, în funcţie de numărul de contracte publice şi de ritmul în care statul a ales să investească în infrastructură, afacerile firmelor controlate de Umbrărescu au mers în zig-zag.

♦ Dorinel Umbrărescu a început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale.

♦ Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiţii în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deţinea în comuna Corbiţa din apropierea oraşului Adjud, judeţul Vrancea.

♦ În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acţiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank).

♦ Umbrărescu nu s-a ţinut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din Bucureşti cu

4,5 milioane de euro, în zona Ştefan cel Mare – Floreasca.

♦ În 2010, Spedition UMB devenea cea mai profitabilă companie deţinută de un antreprenor local, cu o marjă de profit de 27%.

♦ În 2013, Dorinel Umbrărescu anunţa că dă afară 1.000 de oameni angajaţi la Tehnostrade, în condiţiile în care compania mai avea un singur contract de anvergură, pentru construcţia unui lot de autostradă pe traseul Lugoj-Deva.

♦ Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce şi-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 faţă de anul precedent, depăşind astfel pragul de 1 mld. lei.

♦ Umbrărescu şi-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziţii publice încheiate de CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020.

2020, un an al recordurilor

Cu rezultatele din 2020, Spedition UMB a intrat în liga miliardarilor în lei, după ce şi-a majorat cifra de afaceri de aproape patru ori în 2020 faţă de anul precedent, depăşind astfel pragul de un miliard de lei, după cum arată datele disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Nici Tehnostrade nu s-a lăsat mai prejos, dublându-şi afacerile, până la 936 mil. lei în 2020, în vreme ce Sa & Pe Construct a încheiat anul cu afaceri de 556 de milioane de lei – faţă de 41 milioane de lei în 2019. Saltul făcut de Spedition UMB vine în condiţiile în care familia Umbrărescu şi-a adjudecat cele mai mari contracte de achiziţii publice încheiate de CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) în 2020. Proiectele au fost câştigate prin intermediul a două firme – Spedition UMB şi Sa & Pe Construct – şi cumulează o valoare de peste 1,66 miliarde de lei.

În total, Spedition UMB are la activ contracte de achiziţii publice în valoare de 1,6 miliarde de lei. Tehnostrade are cinci contracte ce cumulează 1,1 miliarde de lei, iar Sa & Pe Construct are cinci contracte cu o valoare totală de aproape 1,7 miliarde de lei. Datele de pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro arată că Spedition UMB este controlată de Mirela Umbrărescu (89% din acţiuni), asociaţi fiind şi Dorinel Umbrărescu, Alexandru Teodor Umbrărescu şi Petru Răzvan Umbrărescu. Ultimii doi sunt şi cei care deţin Sa & Pe Construct, cu pachete egale de acţiuni.

„Perla coroanei” pentru familia Umbrărescu este contractul pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Braşov – Târgu-Mureş – Cluj – Oradea, unde Spedition UMB este responsabilă de câteva tronsoane. Cealaltă companie a familiei Umbrărescu a câştigat contractul pentru proiectarea şi execuţia tronsonului 3 din drumul expres Craiova-Piteşti (proiect în valoare de 670,7 mil. lei), dar şi pe cel pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii de centură Bucureşti (în valoare de 312,6 mil. lei). Printre lucrările din portofoliul Spedition UMB şi Tehnostrade se mai numără lotul al doilea al autostrăzii Timişoara-Lugoj (9,5 kilometri), centura Bacăului, dar şi mai multe contracte de construcţii de autostrăzi, reabilitări de drumuri naţionale, deszăpeziri sau întreţineri de şosele, încheiate cu CNAIR. Contractele publice pentru lucrări de infrastructură sunt, astfel, o mină de aur pentru multe firme de construcţii, care reuşesc să-şi majoreze spectaculos cifrele de afaceri de la un an la altul. În anii în care nu reuşesc să ajungă la astfel de proiecte, scăderile sunt însă abrupte.