Cererea tot mai mare şi diminuarea resurselor au dus la creşterea preţului petrolului, astfel încât exploatarea gazelor neconvenţionale a devenit mult mai atractivă pentru producători. Varianta cel mai des întâlnită în cadrul companiilor de profil este exploatarea gazelor de şist. Acest proces a devenit viabil după ce câţiva antreprenori au refuzat să urmeze linia impusă de marile companii şi au făcut o serie de descoperiri care aveau să schimbe lumea.

Gazele de şist sunt gaze naturale prinse între plăcile de şist. Acestea fac parte din categoria „gazelor neconvenţionale„, printre care se mai numără metanul din zăcăminte de cărbune. Acestea au devenit o resursă importantă în Statele Unite încă de la începutul secolului, însă la începutul anilor ’90, odată cu aplicarea unor noi tehnologii, exploatarea a început la scară industrială.

În anul 2000, gazele de şist reprezentau doar 1% din producţia de gaze naturale a Statelor Unite, dar în 2010 ele reprezentau 20% din total; se estimează că până în anul 2035 aproape jumătate din producţia de gaze naturale va veni de la gazele de şist.

Mai mulţi antreprenori au decis să ignore mesajele transmise de giganţi precum Chevron sau Exxon şi să investească timp şi bani în găsirea unor metode de a exploata gaze naturale. Marile companii încercaseră ani buni să extragă gaze din straturile de şist, însă costurile erau mult prea mari. Odată tehnicile implementate, a fost doar o chestiune de timp până ce oameni de afaceri precum George Mitchell, Harold Hamm, Aubrey McClendon sau Charif Souki să construiască adevărate imperii industriale.

Firmele acestora au creat locuri de muncă şi au readus la viaţă oraşe în care industria nu mai exista. În loc să aibă o dependenţă crescută faţă de alte state cu rezerve petrolifere bogate, Statele Unite exportă acum gaze naturale.

George P. Mitchell este considerat părintele industriei gazelor de şist. El a transformat procesul de extracţie într-unul viabil din punct de vedere comercial, scăzând preţul în mod semnificativ. Compania Mitchell Energy a realizat prima fracturare hidraulică în anul 1998; din acel moment, piaţa de energie din Statele Unite a început să depindă tot mai mult de gazele de şist.

O serie de studii au indicat că acest tip de gaze va mări în mod semnificativ resursele mondiale de energie; chiar termenul de „shale revolution„ arată cât de important este acest nou curent pentru economia lumii. Mai mult chiar, analiştii consideră că producţia din Statele Unite şi Canada ar putea împiedica Rusia sau ţările arabe să dicteze preţul combustibilului. În acest moment, potrivit estimărilor, China deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist.

Un raport al BP redă ideea că în 2014 Statele Unite ar putea depăşi Arabia Saudită ca nivel al producţei de combustibili, iar comunitatea Orientului Mijlociu, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa mondială de combustibili, a recunoscut amploarea industriei de gaze neconvenţionale. Ministrul saudit al petrolului Ali al-Naimi a spus în cadrul unei conferinţe la Riyadh că nivelul de producţie a combustibililor din Statele Unite, aflat în creştere în ultimii ani, este important pentru că aduce stabilitate pieţelor internaţionale. „Este necesar să ne consultăm în mod curent, pentru ca ţările noastre să poată mări gradul de cooperare, inclusiv investiţii comune în vederea stabilizării pieţei mondiale de petrol„, a declarat Ali al-Naimi.