Schimbările climatice au consecinţe tot mai severe în întreaga lume, iar impactul acestora va deveni mult mai grav până la sfârşitul secolului dacă omenirea nu va reduce emisiile de gaze cu efect de seră, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite şi American Association for the Advancement of Science în rapoarte publicate recent, care au revigorat dezbaterea privind încălzirea globală. Cele mai vulnerabile sunt ţările cu economii emergente - unde industrializarea accelerată din ultimii 20 de ani a fost realizată iresponsabil, în contextul unor norme de mediu relaxate sau inexistente şi ocolite cu uşurinţă din cauza corupţiei -, dar şi statele sărace, neindustrializate, care au o contribuţie modestă la fenomen, însă suferă cel mai mult de pe urma creşterii nivelului mărilor şi oceanelor şi a fenomenelor meteorologice extreme, precum seceta.

RAPORTUL COMISIEI INTERGUVERNAMENTALE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (IPCC) DIN CADRUL ONU ARATĂ CĂ ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ REPREZINTĂ O AMENINŢARE TOT MAI SERIOASĂ LA ADRESA SĂNĂTĂŢII, perspectivelor economice şi surselor de alimentare cu hrană şi apă potabilă a miliarde de oameni din întreaga lume. Efectele fenomenului au potenţialul să genereze foamete sau dezastre naturale şi riscă să provoace tensiuni sociale, violenţe şi chiar războaie, avertizează oamenii de ştiinţă.

„Lumea, în multe cazuri, este prost pregătită pentru riscurile generate de schimbările climatice„, se arată în comunicatul publicat la începutul săptămânii trecute de agenţia ONU, care avertizează totodată că accentuarea fenomenului încălzirii globale creşte probabilitatea apariţiei unor efecte la scară largă, greu de anticipat şi posibil ireversibile.

IPCC estimează că o creştere cu 2 grade Celsius a temperaturilor medii ar putea cauza o încetinire cu 0,2 - 2 puncte procentuale a producţiei economice globale. Multe guverne consideră această prognoză drept una conservatoare.

IN URMĂTOARELE DECENII, SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PREDOMINANT NEGATIVE. CEI SĂRACI ŞI VULNERABILI VOR FI CEI MAI AFECTAŢI„, spune secretarul general al Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei, Michel Jarraud. El a identificat riscuri mai severe în ceea ce priveşte poluarea din mediile urbane, alimentarea cu apă potabilă şi deteriorarea unor ecosisteme.

Raportul prezintă măsurile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră drept o „poliţă de asigurare„ globală. Cei mai expuşi sunt locuitorii zonelor de coastă şi ai insulelor mici, unde furtunile violente, inundaţiile şi creşterea nivelului mării pot avea consecinţe severe, de la dislocarea comunităţilor până la pierderea de vieţi.

Avertismentele au fost luate în serios de înalţi oficiali. „Dacă nu acţionăm dramatic şi urgent, ştiinţa ne spune că condiţiile climatice şi modul nostru de viaţă sunt în pericol. Dezminţirea ştiinţei reprezintă malpraxis. Din unele direcţii auzim că nu ne putem permite să acţionăm. De fapt, nu ne permitem să aşteptăm. Costurile letargiei sunt catastrofale„, a declarat secretarul american de stat John Kerry într-un comunicat.

Încălzirea globală va înrăutăţi riscurile la adresa sănătăţii publice, va afecta agricultura şi va produce inundaţii în multe zone ale lumii, avertizează IPCC. Totodată, fenomenul poate agrava sărăcia şi poate accentua tipurile de şocuri economice care conduc la conflicte.

Înainte de a se angaja la investiţii de miliarde de dolari în energie regenerabilă sau infrastructură de protecţie împotriva inundaţiilor şi fenomenelor meteorologice extreme, multe ţări aşteaptă ca ştiinţa să producă rezultate mai concludente, care să arate cu certitudine evoluţia încălzirii globale şi contribuţia omului la schimbările climatice.

Raportul IPCC arată că există o probabilitate de cel puţin 95% ca încălzirea globală să fie cauzată de om, faţă de cifra de 90% înaintată în 2007.

Credibilitatea IPCC a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce unul dintre rapoartele agenţiei, publicat în 2007, a prezentat estimări exagerate privind topirea gheţarilor din zona Himalaya. Evaluările ulterioare au indicat că eroarea nu dezminte concluziile cheie ale raportului.

Totodată, unul dintre autorii raportului publicat recent, profesor la Universitatea Sussex din Anglia, s-a retras recent din echipa de contribuitori, considerând că concluziile sunt prea „alarmiste„.