I s-a spus „Regele asfaltului”, după ce, ani la rândul, şi-a adjudecat unele dintre cele mai mari şi mai complexe proiecte de infrastructură rutieră din România. A rămas o figură discretă în peisajul local de business, deşi companiile pe care le deţine au tot spart recorduri de-a lungul anilor. Dorinel Umbrărescu a ratat la mustaţă locul de lider al constructorilor pe baza rezultatelor financiare din 2020, dar nu se ÎNdepărtează de podium.

Are 59 de ani şi este originar din Tănăsoaia, Vrancea, însă businessurile pe care le-a fondat sunt în judeţul vecin, Bacău. A început să facă afaceri cumpărând două camioane pe care le-a folosit pentru a realiza transporturi internaţionale. Lucrase o perioadă în cadrul Întreprinderii Agricole de Stat din Podu Turcului din judeţul Bacău, apoi a continuat în cadrul autobazei Întreprinderii Regionale de Transporturi Auto din aceeaşi localitate, scrie presa locală. De la cele două camioane cu care a debutat, în câţiva ani a ajuns la o întreagă flotă de peste o sută de mijloace de transport. Avea să pună apoi bazele companiilor care şi-au pus semnătura pe cele mai mari proiecte de infrastructură din România – Spedition UMB, Tehnostrade şi Sa & Pe Construct.

Alături de Euroconstruct Trading ’98 (o companie controlată de patronii restaurantului Golden Blitz din Bucureşti, Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), de Pa & Co Internaţional (firmă controlată de Costel Căşuneanu), de Romstrade (Nelu Iordache), firmele lui Dorinel Umbrărescu erau fruntaşe în rândul celor care câştigau contracte cu statul. Dacă însă Euroconstruct a intrat în insolvenţă în 2018, la fel cum s-a întâmplat şi cu alte firme proeminente din construcţii, precum Tehnologica Radion (Theodor Berna), Vega 93 (Corneliu Istrate), Delta ACM (Florea Diaconu) sau Straco Grup (Alexandru şi Traian Horpos), Umbrărescu a reuşit să rămână pe linia de plutire în perioadele de agonie pentru infrastructură, doar pentru a reveni în glorie în ultimii ani.

Domeniul construcţiilor este o industrie vulnerabilă în faţa marilor transformări economice, astfel că ultimele trei decenii au adus atât mărirea, cât şi decăderea unora dintre numele care s-au poziţionat drept cap de afiş în acest sector. Pentru mulţi, cheia succesului au fost contractele publice, lucrările de infrastructură, însă, pe măsură ce acestea au fost tot mai puţine, şi businessurile au fost în scădere.

Diversificare de portofoliu

Anul 2008 aducea vestea că Dorinel Umbrărescu intră pe segmentul energiilor regenerabile, cu investiţii în ferme de turbine eoliene, ce urmau să fie amplasate pe terenurile de circa 4.000 de hectare pe care le deţinea în comuna Corbiţa din apropierea oraşului Adjud, judeţul Vrancea. „Am realizat un studiu în legătură cu vântul din zona localităţii Corbiţa, o zonă cu vânturi medii. Probabil că va dura cel puţin zece ani până voi finaliza acest proiect”, spunea Umbrărescu în septembrie 2008, an premergător crizei financiare.

La Registrul Comerţului, el apare astăzi acţionar în două companii cu activitate în producţia de energie electrică: Eco Wind Power şi Energycum W. Prima a făcut afaceri de 366.000 de lei în 2020, iar a doua – de 171.000 de lei. În 2013 Umbrărescu a mai accesat un domeniu, industria bancară, cumpărând, cu 10 milioane de euro, un pachet de 93% din acţiuni la ATE Bank România de la Piraeus Bank (actuala First Bank). Un an mai târziu, ATE Bank îşi schimba numele în Banca Română de Credite şi Investiţii (BRCI). Dorinel Umbrărescu devenea astfel al doilea om de afaceri român care se încumeta să fondeze o bancă pe timp de criză, după Valer Blidar, care lansase în 2009 Banca Feroviară.

„Doresc o creştere lentă şi sănătoasă, nu doresc un profit imediat şi nesănătos”, spunea Dorinel Umbrărescu, în februarie 2014. Pentru a garanta încrederea pe care o avea în banca proaspăt achiziţionată, a deschis la BRCI conturi personale şi ale firmelor UMB Spedition şi Tehnostrade. Doi ani mai târziu, el închidea cele şase sucursale din teritoriu şi începea planul de exit din banking, după ce adunase, în patru ani de funcţionare, pierderi de 80 de milioane de lei. În 2020, i-a vândut BRCI lui Sanjeev Gupta, miliardarul indian cu cetăţenie britanică ce a cumpărat combinatul Sidex Galaţi, actualul Liberty. Sanjeev Gupta a preluat în nume personal, prin această tranzacţie, împrumuturile subordonate prin care familia Umbrărescu finanţa BRCI din 2015. Umbrărescu nu s-a ţinut departe nici de imobiliare, cumpărând, în 2014, o clădire Romtelecom din Bucureşti cu 4,5 milioane de euro, în zona Ştefan cel Mare – Floreasca.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL