Lucrarea lui Thomas Piketty, intens analizată şi comentată în ultimele luni, a revigorat dezbaterea globală privind inegalitatea socială, stârnind reacţii energice. Autorul neobişnuitului best-seller, care propune drept soluţie introducerea unei „taxe pe avere“ la nivel global, care să asigure redistribuţia, a fost descris drept „un Karl Marx moden“ sau „Marx 2.0“. Unii comentatori cred că noul avânt al dezbaterii ar putea conduce la o schimbare fundamentală a modului de gândire în zona politicilor economice.

„Capitalul în Secolul 21“ se bazează pe mai mult de 10 ani de muncă de cercetare depusă de Piketty şi alţi câţiva economişti şi prezintă în detaliu variaţiile istorice ale ratelor de concentrare a veniturilor şi averii. Pe baza acestor date, Piketty schiţează evoluţia inegalităţii de la începutul revoluţiei industriale. În secolele 18 şi 19, societatea vest-europeană era puternic stratificată, iar averea era controlată de câteva familii bogate care formau casta dominantă asupra unei structuri sociale rigide.

Situaţia a persistat, deşi industrializarea a generat încetul cu încetul creşterea veniturilor muncitorilor. Haosul declanşat de Primul şi cel de-Al Doilea Război Mondial şi Marea Depresiune economică au perturbat acest model social. Instituirea unor taxe mai mari, accelerarea inflaţiei, falimentele în cascadă şi ascensiunea statului social au redus dramatic influenţa marelui capital şi au asigurat, pentru o perioadă, distribuţia relativ egalitară a veniturilor. Însă efectul şocurilor din prima parte a secodului 20 s-a stins, iar averea concentrată caută din nou să se impună, crede Piketty. Economistul susţine că, din multe puncte de vedere, importanţa marelui capital în economia modernă se apropie de nivelul din perioada premergătpare Primului Război Mondial.

Pornind de la aceste premise istorice, Piketty dezvoltă o teorie a capitalului şi inegalităţii, explicând că, de regulă, marile averi cresc într‑un ritm mai rapid decât economia. Astfel, într-un sistem izolat, o rată de expansiune economică mai rapidă decât ritmul de creştere a averilor concentrate reduce importanţa acestora în societate, în timp ce o creştere economică mai slabă o consolidează. În opinia cercetătorului francez, situaţia nu mai poate fi răsturnată decât intervenţia guvernului sau de o perioadă de boom economic generată de progresul tehnologic sau de creşterea populaţiei.

Astfel, Piketty recomandă guvernelor să adopte o taxă globală asupra averii pentru a preveni tensiuni economice şi sociale generate de inegalitate.

Cartea a atras numeroase critici. În teorie, obţinerea unui randament bun al capitalului devine tot mai difcilă pe măsură ce averea se extinde. De asemenea, superbogaţii de azi îşi datorează bunăstarea predominant muncii şi inovării, şi mai puţin moştenirilor. Unii comentatori acuză că concluziile lui Piketty ar fi motivate mai degrabă ideologic decât ştiinţific. Cu toate acestea, chiar şi scepticii apreciază contribuţia „Capitalului în Secolul 21“ la dezbatere, având în vedere volumul uriaş de date procesate de echipa economistului francez.

Cel mai vizibil atac la lucrarea lui Piketty a venit din partea prestigioasei publicaţii Financial Times, care acuză erori de transcriere a cifrelor, manipularea datelor pentru a ajunge la concluzia preferată sau descrierea inexactă a surselor citate. Ziarul britanic susţine că, odată corectate aceste neajunsuri, concluziile privind inegalitatea ar fi diferite.

În replică, Piketty admite că există imperfecţiuni în colectarea datelor analizate, însă nu sunt suficient de grave pentru a submina concluzia principală, că inegalitatea socială se lărgeşte.

„Cei de la FT sunt ridicoli, deoarece toţi comentatorii contemporani admit că cele mai mari averi au crescut mai repede (decât economia). Sugestia Financial Times că aceste imperfecţiuni schimbă cu ceva concluzile pe care le-am tras nu este onestă, deoarece în fapt nu schimbă nimic. Alte studii mai recente, realizate din surse diferite, îmi confirmă concluziile“, susţine economistul francez într-un interviu acordat AFP. FT a respins acuzaţiile lui Piketty.

Inegalitatea socială este una dintre cele mai controversate caracteristici ale capitalismului, iar dezbaterea privind distribuţia averii a revenit în actualitate după criza mondială declanşată în 2008 de falimentul Lehman Brothers. „Capitalul în Secolul 21“ aduce, la momentul potrivit, o contribuţie importantă la discuţie. Piketty reuşeşte să demonstreze o problemă persistentă a sistemului, însă nu propune o soluţie realistă. „Reforma“ gândită de economistul francez presupune o taxă globală pe capital fără a lua în calcul alte căi de ieşire, precum accelerarea creşterii economice.

Autorul nu dezbate pe larg avantajele şi dezavantajele soluţiei propuse, ignorând posibilele efecte negative asupra investiţiilor sau inovării. De asemenea, Piketty se concentrează pe taxarea superbogaţilor, fără a lua în calcul posibile măsuri care ar lărgi baza de deţinători ai capitalului. Taxele asupra capitalului îşi au locul într-un sistem coerent de politici economice, însă nu pot reprezenta principalul pilon al unui sistem care să asigure prosperitatea la scară largă.