Se descrie în trei cuvinte ca fiind „pozitivă, autentică şi neîmblânzită (wild – trad.)”. Este reprezentanta celei de-a cincea generaţii a familiei Meinl, cea care a foAndat, dezvoltat şi deţine în continuare producătorul de ceai şi cafea Julius Meinl. De formaţie, este medic oncolog pediatru. De vocaţie, este iubitoare de cafea. Iar între cele două, este femeie de afaceri şi călător pasionat. Este Christina Meinl.

 M-am alăturat businessului de familie mai târziu. Iniţial, am vrut să merg pe calea mea, aşa că am absolvit Facultatea de Medicină. Sunt medic oncolog pediatru.” A şi profesat. Ba chiar un an l-a petrecut în Africa, unde a practicat medicina într-un spital local. Totuşi, la un moment dat, acum aproape 15 ani, a decis să facă schimbarea de macaz şi să se orienteze către cafea.  „Suntem cea mai veche familie producătoare de cafea din lume. M-am alăturat pentru că nu am vrut să ratez această experienţă.” Afirmă că există similitudini între medicină şi business – cum ar fi că în ambele cazuri trebuie să analizezi situaţii şi cifre şi să iei decizii. Sunt însă şi diferenţe. Cum ar fi viteza cu care se mişcă lucrurile. În medicină, trebuie să ai capacitatea să decizi imediat, fiind, uneori, o demilitare foarte fină între viaţă şi moarte.

Deşi s-a alăturat acum mai puţin de două decenii businessului Julius Meinl, fondat în 1862 de unul dintre membrii familiei sale, Christina Meinl spune că a crescut înconjurată de cafea. „Cafeaua, pentru mine, e sinonimă cu dragostea de viaţă. Nu ţin minte când am băut prima mea gură de cafea, dar ştiu foarte bine că tata aducea acasă diferite cafele şi le testam, le încercam. Erau gusturi diferite.”

O altă lume

Astăzi, atâţia ani mai târziu, iubeşte parcă şi mai mult cafeaua. De altfel, acum ceva vreme a descoperit cafeaua de specialitate şi a intrat în această lume care a prins-o în „mrejele” ei. „E o lume care mă fascinează. Întreaga piaţă a cafelei de specialitate e de fapt o mare comunitate. Nu are graniţe.” Toată lumea caută acelaşi lucru – cea mai bună cafea. Şi asta din pasiune pură. „Sunt oameni care vin din varii domenii şi care, odată iniţiaţi, rămân aici.” E ca o mare familie. Aceeaşi efervescenţă poate fi remarcată şi în România, în oraşele mari, unde segmentul cafenelelor de specialitate este cel mai viu, cu zeci sau chiar sute (asta în Bucureşti) de unităţi în fiecare urbe. Iar în spatele acestor afaceri, după cum spune şi Christina Meinl, se află oameni veniţi din multe alte domenii, dar pe care „microbul” i-a prins. „În Bucureşti există o comunitate extraordinară de cafenele de specialitate. Iar cafeaua e de foarte bună calitate.” De altfel, ea şi a condus din poziţia de preşedinte Asociaţia Cafelei de Specialitate de la nivel mondial. Chiar şi după ce a părăsit poziţia, a rămas conectată la industrie. „Primul pas în domeniul cafelei a fost să mă alătur afacerii de familie, din dorinţa de a continua munca pe care au făcut-o predecesorii mei. Abia apoi am mers către cafeaua de specialitate, iar asta pentru că am vrut să înţeleg ce e în spatele ei. Am petrecut nenumărate ore uitându-mă la Campionatul Mondial de profil”, îşi aminteşte ea.

Cafeaua cea de toate zilele

La întrebarea câte cafele bea în fiecare zi, răspunsul e „multe”. Îşi începe ziua cu una şi şi-o încheie cu alta. Totodată, pe parcursul zilei, mai încearcă multiple feluri şi sortimente. „Beau ultima cafea cândva spre miezul nopţii.” Doar că zilele ei nu arată niciodată la fel. Are zile pe care le petrece la birou. Şi zile pe care le petrece alături de clienţii Julius Meinl, ea fiind astăzi vicepreşedinte la nivel de grup (Vice President Group Strategies & Corporate Communication). Tatăl şi fratele ei sunt la rândul lor implicaţi în business. „Sunt şi zile pe care le petrec pe teren. Am fost în Uganda, iar mai recent am fost în Honduras. E genul de experienţă care îţi deschide ochii şi mintea.” În aceste călătorii, în care vizitează fermele de cafea şi cunoaşte familiile fermierilor cu care grupul colaborează, spune că nu simte că munceşte. Le simte ca nişte călătorii de descoperire a unor noi lumi. „Lucrăm direct cu aceşti fermieri şi mergem să le cunoaştem familiile. Copiii lor sunt, de fapt, viitoarele generaţii care vor prelua aceste afaceri. Pentru ei, Europa e ca o cutie neagră.” Ei nu ştiu aşadar ce se întâmplă cu cafeaua lor odată ce ajunge pe pieţele de pe Bătrânul Continent. Nu ştiu ce beau milioanele şi milioanele de iubitori ai acestei licori. „Noi am mers şi am făcut împreună degustări. Le-am arătat cum beau de fapt consumatorii finali cafeaua lor. Pe de altă parte, şi noi avem foarte multe de învăţat de la ei.”  Aceşti producători de cafea sunt, ca şi Julius Meinl, afaceri de familie. 

Doar în Europa sunt 17 mili­oane de afaceri de familie, ceea ce reprezintă circa 60% din totalul companiilor de pe Bătrânul Continent. Ponderea în total firme diferă de la ţară la ţară, însă importanţa acestor businessuri peste tot în lume e incontestabilă. 

Ce sunt afacerile de familie?

O companie este afacere de familie dacă majoritatea drepturilor de decizie aparţin, direct sau indirect, fondatorului – persoană fizică - sau persoanei fizice dobânditoare sau soţului/soţiei, părinţilor, copiilor ori moştenitorilor direcţi ai acestuia. Mai mult, familia deţine direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot şi cel puţin un membru al familiei este implicat în conducerea firmei. Tot conform definiţiei europene, companiile listate se încadrează în noţiunea de „afacere de familie” dacă persoana care a fondat sau a achiziţionat firma ori familia sa deţine cel puţin 25% din drepturile de decizie la care este îndrituit prin deţinerea de capital. „Afacerile de familie sunt definite ca fiind coloana vertebrală a economiei mondiale, una dintre cele mai răspândite şi vechi forme structural-organizatorice. Acestea însumează, la nivel mondial, peste 75% din totalul afacerilor existente şi au un deosebit impact asupra economiei. Afacerile de familie sunt văzute ca a treia putere a lumii”, spune dr. Adriana Cioca, managing director al firmei Artemis România. Ea şi-a dat doctoratul în afacerile de familie şi va publica în curând prima carte din România pe acest subiect. În România, nu există cifre actuale privind numărul afacerilor de familie şi ponderea lor în economie. 

Numele ca garanţie

În Austria, un studiu anterior al companiei de audit şi consultanţă KPMG arată că 80% dintre companii sunt în continuare afaceri de familie. Iar ele angajează cam 70% din toţi salariaţii din această ţară. „Avantajele acestor businessuri sunt clare – au viziune pe termen lung şi sunt mai tradiţionale”, arată acelaşi raport. Christina Meinl spune că afacerile de familie au valori. Iar acestea sunt mai importante decât oricând. Mai ales dacă ai o echipă care le împărtăşeşte. “Aceste afaceri au credibilitate, au autenticitate. Numele antreprenorilor oferă o garanţie.” Ea recunoaşte că familia Meinl primeşte constant oferte de preluare, dar ţinta e ca grupul să rămână în continuare o afacere de familie. Iar generaţiile viitoare să ducă povestea mai departe. „Afacerile de familie sunt cele care au grijă să fie profitabile, dar au grijă şi să păstreze planeta vie pentru a o lăsa şi pe ea moştenire generaţiilor următoare.” Există aşadar o componentă mai pronunţată de sustenabilitate în afacerile de familie. Totuşi, când vine vorba despre generaţia următoare, Christina Meinl spune că reprezentanţii ei au libertatea să îşi aleagă propriul drum, aşa cum şi ea a avut. „Pasiunea a stat mereu la baza a tot ceea ce facem noi. Nu poti forţa lucrurile. Nu e un business pe care trebuie doar să îl conduci, trebuie să îl trăieşti.”

O istorie

Julius Meinl este o afacere de familie cu o istorie de peste 160 de ani, cu mai bine de 1.100 de salariaţi, cu afaceri de circa 300 mil. euro, cu prezenţă în 70 de ţări şi cu subsidiare în 20. România este una dintre cele mai puternice cinci pieţe pentru grupul austriac. Pe plan local, compania are prezenţă în câteva mii de localuri HoReCa, dar şi pe rafturile magazinelor. „Totodată, România e pentru noi un centru de talente. Sunt oameni pasionaţi, inteligenţi, care deţin poziţii-cheie la noi în grup.”  Preşedintele operaţiunilor din SUA e român, la fel şi persoana care conduce operaţiunile globale de IT. Tot din România sunt şi head of procurement la nivel global, şeful pe supply chain din SUA, global sales directorul sau global controllerul. Acesta din urmă este numărul doi în departamentul financiar de la nivel de grup. Şi acestea sunt doar câteva exemple. În România, Julius Meinl a intrat în 2005, după ce anterior a activat prin distribuitori. De fapt, grupul a cumpărat businessul partenerului local.  Fostul proprietar al firmei care făcea distribuţie a fost întâi managing director al companiei autohtone, iar acum e unul dintre cei doi VP (vicepreşedinte), ocupându-se de pieţele principale (core markets).

Momente-cheie

Până acum, în România, Julius Meinl a crescut organic. Din 2019 până în 2024, compania autohtonă şi-a dublat cifra de afaceri la 18 mil. euro.  Pentru anul acesta sunt bugetate 20 mil. euro, iar până în 2030 ţinta e 25-30 mil. euro. La nivel de grup, este setat pragul de 500 mil. euro, iar acesta ar urma a fi atins atât cu ajutorul pieţelor mature, precum România, cât şi a celor noi. „Compania noastră a traversat de-a lungul istoriei sale îndelungate multiple urcuşuri şi coborâşuri. Şi schimbările prin care trece lumea astăzi reprezintă o provocare. Dar cred că vom reuşi să creştem, pentru că eu cred în echipa şi în produsele noastre.”

În opinia Christinei Meinl, momentele dificile sunt de fapt provocări temporare. Aşa a fost şi în pandemie, când lumea practic s-a oprit. Iar pentru Julius Meinl, care îşi concentrează atenţia pe HoReCa, asta a fost extrem de dureros. Dar a trecut. Dacă ar fi totuşi să aleagă un moment-cheie în istoria afacerii, atunci acela ar fi altul. Cel când fondatorul companiei a transformat prăjitul cafelei dintr-o activitate domestică într-una industrială. „Între Primul şi cel de-al Doilea Război Mondial, am fost cel mai mare importator de cafea (verde - n.red.) din lume”, spunea Christina Meinl.

Importanţa afacerilor de familie

Astăzi, pe piaţa producătorilor de profil, grupul se bate cu multiple corporaţii, dar şi cu o serie de alte afaceri de familie mai mari sau mai mici. La nivel mondial, afacerile de familie contribuie cu peste 50% la PIB-ul gloabal şi asigură 65% din totalul locurilor de muncă, conform revistei Tharawat Magazine. Mai mult, cele mai mari 500 de afaceri de familie din lume generează venituri de peste 8.000 de miliarde de dolari anual. Dacă ar fi vorba de o economie de asemenea mărime, ar fi a treia din lume, dupa SUA şi China, înainte de Germania sau Japonia, arată aceeaşi sursă. „Dar impactul acestor businessuri e mai mare de atât, ele pot genera transformări majore în plan social sau de mediu. Ele pot inova în timpuri tulburi şi pot evolua în vremuri când ecosistemele de afaceri se schimbă. Sunt un pilon de bază pentru majoritatea economiilor lumii”, spun jurnaliştii de la Tharawat Magazine. Într-o eră în care unele start-up-uri pot să strălucească puternic pentru o scurtă vreme, pentru ca apoi să dispară la fel de rapid şi de spectaculos precum au apărut, unele afaceri de familie cu ştate vechi reuşesc să înflorească în continuare şi să prospere chiar şi după sute ori chiar peste 1.000 de ani de la momentul în care au fost fondate.   

Christina Meinl, Vice President Group Strategies & Corporate Communication Julius Meinl: Se ascunde atât de mult efort în fiecare boabă de cafea. Şi toată această muncă poate fi distrusă în doar trei secunde, dacă nu e extrasă corect cafeaua.