Pe o insulă exotică, dar cu net bun, pauze de prânz la restaurante fancy, dar cu preţuri mici, birouri moderne, dar necondiţionate de un sediu anume, comunicare eficientă, dar fără şedinţe interminabile, casă cu piscină privată, dar cu chirie mică şi „colegi” din toate colţurile lumii. Pare o utopie, dar aşa-numiţii nomazi digitali SUNT o realitate. În ce condiţii pot pleca românii să lucreze peste graniţe pentru companii din România şi cât de atractivă este ţara noastră pentru angajaţii altor state?

Am început să călătoresc în 2018 împreună cu partenerul meu, având ca primă destinaţie Bali, în ideea de a ne stabili acolo dacă ne place sau a ne întoarce în caz contrar. În România deja lucram peste 10 ore zilnic în agenţia de comunicare proprie, eram stresată şi, în ciuda confortului financiar, nu eram fericită. Plecam în vacanţe doar în weekenduri şi în altele mai lungi pe an de două-trei ori pe an, iar ideea mea despre viaţă era cum să o transform într-o vacanţă continuă cu un venit pasiv, un concept inspirat după cartea lui Timothy Ferriss, 4 ore – săptămâna de lucru”, descrie Andreea Lada, nomad digital şi fondatoare a agenţiei Ananda PR, punctul de la care a pornit alegerea acestui stil de lucru şi de viaţă. Răspunsurile ni le-a trimis din Bali, la o diferenţă de Ă5 ore faţă de România, dar comunicarea a fost rapidă şi fără probleme. A ales insula indoneziană deoarece construise aici, alături de partenerul său, o şcoală de dezvoltare personală şi spiritualitate, „aşa că Bali a fost o destinaţie naturală în acest sens. Pe scurt, ne-a plăcut foarte mult, aşa că am păstrat acest loc ca pe o «casă», în timp ce am călătorit în toate ţările din Asia de Sud-Est – deja anul acesta le reluăm – şi Australia, în 2021 am locuit un an în Spania, în Marbella, apoi am călătorit din nou prin America Centrală (Mexic, Guatemala, Costa Rica, Panama) şi de Sud (Columbia şi Peru), după care ne-am reîntors în Bali, unde cam la fiecare 3-4 luni plecăm într-o scurtă călătorie de 2-3 săptămâni”. În total, a vizitat până acum 48 de ţări, iar acasă a venit, în toată această perioadă, doar de două ori, pentru a-şi vizita familia şi prietenii.

În prezent contină să gestioneze agenţia de comunicare din România, dar nu cu opt angajaţi, ca atunci când lucra din România, ci cu unul singur, „plus outsourcing pentru alte activităţi pe care nu le pot face eu”.

5 recomandări oferite de Andreea Lada, nomad digital:

1. Călătoriile şi experienţele sunt cea mai smart modalitate de cheltui banii.

2. Este în regulă să cheltuieşti, cât timp îţi atingi obiectivele financiare. Majoritatea dintre noi nu avem o problemă în a ne bugeta costurile, ci o problemă cu cât de mult cheltuim. De cele mai multe ori nu deciziile în care cheltuim 1.000 de dolari sunt cele riscante, ci deciziile în care cheltuim iraţional 100 de dolari, de 10 ori pe lună.

3. Înainte de a te decide că vrei să fii nomad digital asigură-te că ai deja un venit constant şi ceva bani puşi deoparte pentru situaţii imprevizible şi te poţi organiza de oriunde.

4. Poţi trăi o viaţă incredibilă cât timp lucrezi nu doar la aspectele ce ţin de planul fizic, dar mai ales la sănătatea mentală şi capacitatea de a îţi manifesta realitatea şi viaţa pe care ţi-o doreşti prin intermediul gândurilor pe care le generezi zilnic.

5. Găseşte-ţi un partener cu care poţi construi împreună. Viaţa e mult mai uşoară atunci când doi lucrează pentru acelaşi obiectiv.

Spune că provocările nu sunt multe, dar menţionează totuşi reticenţa clienţilor noi de a lucra cu cineva remote, „lucru care s-a schimbat însă considerabil dupa 2021 încoace, când businessurile au înţeles că nu este nevoie de prezenţa fizică pentru a livra rezultate, în special într-un domeniu de lucru online cum sunt marketingul şi activităţile online”.

Despre avantajele traiului în Asia menţionează stilul de viaţă ridicat la costuri mici şi un sentiment de libertate generat în special de natura exuberantă şi cultura oamenilor de acolo. În schimb, spune că în Europa te poţi bucura de avantajele pe care le ai ca cetăţean european, cu un sistem de sănătate mult mai bine pus la punct şi mai multă curăţenie. 

Profil de nomad digital

Potrivit lui Andrei Frunză, CEO al BestJobs, „un nomad digital este, de regulă, o persoană tânără, dinamică, care îşi doreşte să călătorească şi să descopere locuri noi, dar şi să cunoască persoane cu valori similare. În ceea ce priveşte veniturile, câştigă semnificativ peste medie”, descrie. La rândul său, Sorina Faier, managing partner al Elite Searchers, spune că activitatea nomazilor digitali este caracterizată prin flexibilitate şi adaptare la alte culturi, aceştia fiind deschişi către nou, dinamici. „Studiile arată că nomazii digitali sunt tineri, doar 25% au peste 44 de ani, şi egali ca număr în ceea ce priveşte împărţirea pe gen.”

Datele citate de cei doi indică, de asemenea, faptul că IT-ul, Marketing, zona de Call Center/ Suport şi cea de creaţie sunt principalele domenii care permit un astfel de regim de lucru.

Români peste hotare vs. străini în România

Cât despre pieţele spre care se îndreaptă românii care vor să experimenteze viaţa de nomad digital, „aceştia aleg destinaţii precum Statele Unite, Norvegia, Marea Britanie, Spania, dar şi ţări mai exotice”, spune Frunză, fiind completat de Faier, potrivit căreia alegerea unei destinaţii ţine mult de preferinţele fiecăruia, însă în principal, „regăsim în topuri destinaţii cu o cultură vibrantă, cu turism dezvoltat, cu o climă prietenoasă, oraşe care pot oferi un ritm de viaţă mai relaxat”.

Legat de modificările care trebuie aduse în contractul unui angajat care vrea să lucreze o perioadă din afara ţării, Sorina Faier spune că România a încheiat cu peste 90 de ţări convenţii de evitare a dublei impuneri, astfel că telemunca pe o perioada de 183 de zile nu va impune plata salariului şi a impozitului pe venit în străinătate. „Dacă vrei să lucrezi în regim de telemuncă din altă ţară, este recomandat să te consulţi cu angajatorul, pentru a vedea dacă este posibil. Doar pentru că această opţiune există, asta nu înseamnă că poţi lucra în regim de telemuncă oricând sau din orice ţară. Contractele sunt personalizate pentru fiecare angajat în funcţie de mai multe aspecte, precum locul, rolul, convenţia cu fiecare ţară, timpul de lucru, fusul orar etc.” La rândul său, Andrei Frunză menţionează că e necesar să fie specificat în contract faptul că angajatul X nu lucrează de la sediul companiei. El notează, de asemenea, că atât angajatorul, cât şi angajatul care doreşte relocarea pentru o perioadă de timp în altă ţară ar trebuie să discute şi despre asigurarea de sănătate.

În ceea ce priveşte beneficiile extrasalariale, potrivit lui Manuel Fernandez Amezaga, country CEO al Sodexo BRS, cele de tipul cardului de masă, al cardului cadou sau de vacanţă pot fi utilizate doar în ţară, acesta fiind specificul lor stabilit prin legislaţia în vigoare. Angajatorii care detaşează angajaţii în alte ţări au obligaţia să aplice întocmai ceea ce prevede legislaţia în vigoare în statul respectiv referitor la elementele constitutive obligatorii ale remuneraţiei. „Spre exemplu, pe perioada detaşării se pot acorda anumite venituri, în limita plafonului neimpozabil limitat la 33% din salariul de bază lunar al angajatului stabilit de lege pentru beneficiile extrasalariale, care ar putea fi contribuţii la un fond de pensii facultative sau prime de asigurare voluntară de sănătate, servicii medicale furnizate sub formă de abonament etc. Desigur, această modalitate de acordare este una complexă şi trebuie avută în vedere şi legislaţia aplicabilă în ţara unde angajatul îşi va desfăşura activitatea.”

România rămâne însă la rândul său atractivă pentru nomazii digitali din alte state. În prezent, România se află în topul statelor Uniunii Europene realizat de Digital Nomad Index, cu un scor de 62,3, pentru care s-au luat în calcul viteza şi costul internetului (fix şi mobil), chiria lunară, viza de lucru, indexul fericirii, populaţia migrantă şi căutările de joburi remote.

„Principalele motive pentru care nomazii digitali aleg piaţa locală sunt viteza crescută a conexiunii la internet şi chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs. „Conform Digital Nomad Index, la începutul anului trecut România se afla pe locul 3 în rândul ţărilor cele mai atractive pentru nomazii digitali, motivele pentru care aceştia aleg piaţa locală fiind viteza crescută a conexiunii la internet şi chiriile mici”, spune executivul din fruntea BestJobs.

În paralel cu costurile de trai mici şi cu viteza bună de internet, Sorina Faier susţine că un motiv este dat şi de siguranţă, amintind totodată de faptul că limba engleză este vorbită de aproape toată lumea. Andrei Frunză spune că nomazii digitali care vin în România mai aleg oraşe precum Timişoara şi Cluj-Napoca. „De asemenea, la finalul anului 2022, Bucureştiul a fost inclus în topul celor mai bune 25 de oraşe pentru nomazii digitali.”

Există şi reglementări la acest capitol, ceea ce face ţara noastră cu atât mai atractivă pentru străinii dornici să exploreze noi culturi nu doar din postura de turişti. Potrivit unui articol publicat de Deloitte, acestea sunt oferite de legea nr. 22 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, prin care se stabilesc condiţiile ce trebuie îndeplinite de către cetăţenii străini pentru a se încadra în categoria nomazi digitali în România, respectiv: existenţa unui contract de muncă încheiat cu o companie din afara României sau deţinerea unei companii în afara României, pentru care activitatea poate fi prestată de la distanţă prin utilizarea tehnologiei; deţinerea mijloacelor de întreţinere din activitatea desfăşurată, de cel puţin trei ori salariul mediu brut din România pentru ultimele şase luni înainte de depunerea aplicaţiei cât şi pentru întreaga perioadă de şedere în România; cetăţeanul străin şi/sau compania nu au obligaţii fiscale neachitate şi nu au cazier judiciar de natură penală în statul de provenienţă; permisele de şedere emise pentru nomazii digitali vor avea o valabilitate iniţială de şase luni, prelungirile ulterioare fiind posibile dacă condiţiile sunt îndeplinite în continuare.

Toată lumea are de câştigat. Ce dezavantaje există

În ceea ce priveşte avantajele acestui stil de lucru, Frunză subliniază că nomadismul digital este benefic atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori. În acest fel, angajaţii au parte de mai multă flexibilitate să călătorească full-time, să lucreze dintr-un loc nou în fiecare zi şi astfel să descopere culturi şi oameni noi. „Mai mult, angajaţii care se expun la lucruri, medii şi contexte noi constant îşi dezvoltă abilităţile soft şi devin mai încrezători în propriile puteri.” La rândul său, Sorina Faier aminteşte libertatea de a lucra fără a fi constrânşi de un program standard de companie şi crearea unui echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională. „Avantaje numeroase sunt, de asemenea, şi pentru companii, de la eliminarea unor costuri precum cele cu spaţiul de birou, utilităţi, echipamente de lucru, la cele cu pregătirea angajaţilor. De asemenea, flexibilitatea este un avantaj nu doar pentru nomazii digitali, ci şi pentru companii, care astfel au posibilitatea să gestioneze proiecte diverse fără să angajeze permanent personal suplimentar sau să reducă numărul de specialişti în funcţie de nevoile proiectelor. Dar cred că cel mai important avantaj pentru companii este accesul global la talente”, adaugă executiva. Astfel, companiile nu sunt limitate geografic în găsirea forţei de muncă de care au nevoie, ci pot apela la specialişti indiferent de poziţia geografică. „Toate acestea se pot traduce într-o calitate mai bună a serviciilor şi produselor şi în creşterea competitivităţii pe piaţă.”

Desigur, notează ea, pot exista şi dezavantaje de ambele părţi. „Pentru nomazi, principalul risc poate fi legat de instabilitatea financiară, dacă nu gestionează bine fluxul de proiecte sau dacă nu găsesc un echilibru bun între muncă şi alte activităţi. Alte persoane pot resimţi o izolare socială în lipsa unei interacţiuni cu colegii de birou sau pot ajunge la concluzia că schimbările numeroase devin obositoare.” Cât despre companii, spune că pentru acestea principalele dezavantaje pot veni din cauza unei comunicări dificile la distanţă, a provocărilor legate de monitorizarea productivităţii şi rezultatelor, a integrării cu echipa sau cu asigurarea securităţii datelor. Andrei Frunză subliniază, de asemenea, că o astfel de experienţă poate fi costisitoare, iar aspectele administrative ce ţin de asigurări de călătorie, de sănătate etc. nu sunt nici ele de ignorat. În privinţa dezavantajelor cu care se poate confrunta angajatorul, executivul spune că pot apărea nemulţumiri din cauza problemelor de conexiune şi a fusului orar, din cauza cărora nu pot comunica eficient şi în timp util cu angajaţii. „Cu toate acestea, beneficiile contrabalansează, deoarece câştigă astfel în echipă angajaţi mai loiali.”