Sunt aproape trei ani şi jumătate de când executivul român Lucian Vilău a acceptat prima sa poziţie de expat şi s-a mutat, împreună cu familia, în Cehia, la Praga, unul dintre cele mai frumoase oraşe din Europa. Cum este însă să locuieşti într-un oraş asaltat de turişti din toate colţurile lumii şi ce înseamnă să fii executiv de top într-o ţară străină? Există planuri de revenire în ţară? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns Lucian Vilău, cel care astăzi este vice-president finance and IT şi CFO în cadrul Albert, parte a Ahold-Delhaize, grup de retail care deţine local Mega Image.

Fiul meu spune că Praga este un oraş foarte chill. Este un oraş foarte sigur, cu transport bine organizat şi e un oraş în care îţi face plăcere să trăieşti”, spunea recent executivul român. Totuşi, el recunoaşte că traficul e unul din subiectele comune de care se plâng oamenii aproape oriunde ar fi. La fel se întâmplă şi cu praghezii, însă diferenţa faţă de Bucureşti e semnificativă.

„Drumul spre birou e unul de 12 kilometri prin oraş, un drum pe care îl parcurg în 20-25 de minute. Reţeaua de străzi e bine dezvoltată, oraşul e destul de întins, iar un tunel ce străbate Praga de la nord la sud şi centura cu regim de autostradă te ajută să te mişti uşor în orice punct al urbei, aproape la orice oră.”

Lucian Vilău locuieşte în Cehia, la Praga, din mai 2018, după ce înainte, timp de 13 ani, şi-a construit cariera în România, în cadrul retailerului Mega Image unde a deţinut diferite poziţii, ultima fiind cea de CFO şi vice-president finance & indirect procurement. Când a decis să ac-cepte prima sa poziţie de expat, a ales să rămână în cadrul aceluiaşi grup – Ahold-Delhaize – cel care deţine local Mega Image, iar în Cehia reţeaua de magazine Albert, cu peste 320 de unităţi, conform datelor de pe site-ul companiei.

Şi-a început cariera profesională în anul 2000, după absolvirea ASE-ului în Bucureşti, iar de atunci  - deşi a activat în mai multe industrii - numitorul comun a fost retailul unde a acumulat mai mult de 18 ani de experienţă.

„După cei 13 ani petrecuţi la Mega Image, o perioadă de dezvoltare susţinută, în care cifra de afaceri a crescut de 20 de ori şi reţeaua locală a devenit cea mai profitabilă companie a Ahold Delhaize din Europa, am ajuns să conduc acum departamentele de financiar şi IT în Albert Cehia.”

Retailerul are acum prezenţă naţională, operează supermarketuri şi hipermarketuri, şi are o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, potrivit executivului român.

„Parcursul până aici a fost unul plin de neprevăzut, alternând rolurile din zona financiară cu cele din zona logistică şi acumulând experienţă în domenii adiacente ca strategie, project management sau sisteme de cost.” Au fost câteva elemente comune ce au caracterizat toate rolurile deţinute până acum şi unul dintre acestea ar fi pionieratul – fie că a fost vorba de construirea primului depozit propriu în cadrul Mega Image sau de restructurarea portofoliului de magazine în cadrul Albert.

„Toate au fost acţiuni, deschizătoare de drumuri care au contribuit decisiv la creşterea companiei şi a rezultatelor financiare.”

Antreprenoriatul, spune Lucian Vilău, a fost un alt element comun al locurilor sale de muncă, prin simplificarea modului de lucru şi eliminarea birocraţiei dar, în acelaşi timp, şi acceptând riscul ca parte integrantă a accelerării creării de valoare. Crede că Mega Image l-a învăţat ce înseamnă antreprenoriatul într-un mediu corporate. E este o şcoală din punctul acesta de vedere. La fel se întâmplă şi în Cehia.

„Nu în ultimul rând, a fost vorba de inovaţie – adoptarea de tehnologii noi (ca de exemplu RPA – robotic process automation) sau de moduri de lucru noi (agile) şi în acelaşi timp de constanta adaptare a proceselor învechite la realităţile curente.” 

Îi place să activeze în medii dinamice şi în care este nevoie de decizii rapide şi de flexibilitate. De aceea, nu întâmplător, a iniţiat în cadrul Albert implementarea modului de lucru agile, care reprezintă pe lângă provocarea organizaţională şi o schimbare culturală faţă de modul de lucru tradiţional.

Uitându-se în urmă la cariera sa, spune că a fost întotdeauna deschis la a explora alte ţări şi alte medii de lucru. A tatonat cu ani în urmă variante ca Noua Zeelandă, Australia sau Thailanda, dar oportunitatea care s-a şi materializat a venit de abia cu câţiva ani în urmă, într-o ţară mult mai apropiată geografic şi cultural de România.

„Era la începutul lui 2018 când am fost sunat de Jeff Carr (CFO-ul Ahold Delhaize de la momentul respectiv) să mă întrebe dacă mă interesează o mutare la Albert Cehia, iar răspunsul meu imediat a fost da. În aprilie 2018 eram deja la Praga, luând primul contact cu realităţile businessului local.”

Ceea ce l-a determinat să accepte mutarea a fost pe de o parte dorinţa de explorare, cunoaşterea unui alt mediu şi a unei alte culturi, iar pe de altă parte potenţialul (neexploatat) pe care îl vedea în companie.

„Acest potenţial am reuşit să îl punem în valoare în ultimii ani, când am cunoscut o evoluţie spectaculoasă a rezultatelor companiei (cele mai bune din istoria de 30 de ani), dar şi o repoziţionare a brandului Albert în piaţă.” Departamentele pe care le coordonează Lucian Vilău în Albert acoperă în principal zonele de financiar şi IT, dar pe lângă acestea sunt incluse şi alte aspecte cum ar fi strategie, PMO (project management al birourilor) sau asset protection (protejarea activelor - trad.).

„De asemenea, la nivel european, coordonez grupul de lucru pe partea de sustenabilitate şi cum echipele din financiar pot contribui la definirea, urmărirea şi atingerea indicatorilor de profil.” Aceasta este cea mai nouă activitate de care se ocupă şi declară că este extrem de interesantă deoarece grupul e încă la început de drum, la fel ca toate celelalte companii, deopotrivă producători şi retaileri. Astfel, această activitate constituie o muncă de pionierat.

„Rolul meu în organizaţie, prin prisma activităţilor pe care le conduc, este acela de a asigura un ritm alert de dezvoltare a companiei. Eu trebuie să mă asigur că se menţine ritmul inovaţiei şi că investiţiile pe care le facem aduc beneficii atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.” De asemenea, adaugă el, joacă rolul de facilitator, făcând toate eforturile necesare pentru a asigura finanţarea proiectelor care pot ajuta Albert să crească şi să se diferenţieze de ceilalţi jucători din piaţă.

O zi obişnuită a săptămânii de lucru începe la 5:54, cu un sfert de oră de meditaţie şi cu pregătirea pentru birou. Micul dejun este întotdeauna parte din program. Şedinţele încep la ora 08:00 şi ocupă mare parte din zi, în general, până spre 17:30, după care mai rămâne doar partea de follow-up. „Închei o zi de lucru între 18:30 şi 20:30, în funcţie de perioadă. Îmi păstrez zilele de weekend pentru a descoperi ţara în care locuiesc.”

Cehia oferă extrem de multe variante de petrecerea timpului liber şi executivul român încearcă să îşi menţină mentalitatea de turist, planificând cât mai des ieşiri în locuri noi: fie că e vorba de o cafenea, un oraş, un traseu de alergat sau de bicicletă. „Ah, sau un castel nou. În Cehia poţi vizita câte un castel în fiecare zi timp de cinci ani de zile şi tot nu le-ai termina.”

Cafeaua e un nou trend în ultimii ani în ţara adoptivă a lui Lucian Vilău, după cum spune el. Deşi cehii erau cu câţiva ani în urmă consumatori de ceai şi cafea în egală măsură, acum cafeaua câştigă teren. Sunt multe cafenele noi, deschise în ţoaţă ţara, cu design modern şi ambianţă relaxantă. „Îmi place să descopăr în fiecare weekend câte un astfel de spaţiu (deşi nu sunt consumator de cafea). Singurul criteriu aplicat în alegerea cafenelei este: un loc în care nu am mai fost niciodată până acum.”

Din punct de vedere culinar, bucătăria tradiţională din Cehia e simplă, pe stil german. Dar şi aici, în ultimii ani, se vede o schimbare de trend, apărând din ce în ce mai multe restaurante italieneşti şi nu numai.

„Cehii încep să aprecieze rafinamentul mâncării şi acest lucru este benefic atât pentru sectorul HoReCa, cât şi pentru noi în retail.”

În ultimul an şi jumătate însă, pandemia de Covid-19 a venit să dea peste cap libertatea de mişcare şi modul de lucru. Cum a resimţit aceste schimbări Lucian Vilău?

„Pandemia a adus schimbări profunde în modul în care lucrăm.” Dacă anterior, în cadrul Albert, exista un regim de lucru de acasă pentru doar două zile pe lună, compania a trecut – de pe o zi pe alta – la a lucra exclusiv de la domiciliu, timp de luni de zile. „Acomodarea cu acest nou mod de lucru a fost înlesnită de platforma tehnologică pe care am avut-o la dispoziţie şi care ne-a ajutat enorm să facem trecerea fără bariere în comunicare.” S-a creat însă, în timp, un alt tip de bariere, aduse de distanţa faţă de colegi şi de lipsa micilor interacţiuni zilnice. În acelaşi timp, ritmul a fost unul mai intens, ceea ce a dus la supraîncărcare, deşi acest lucru nu a fost uşor de perceput.

„Anul acesta am revenit însă, treptat, la birou. În prima fază am lucrat alternativ – o săptămână de acasă şi una de la birou, împărţiţi pe echipe.” Planul este ca din toamnă, dacă totul decurge normal, să existe un regim mixt de trei zile pe săptămână la birou şi două zile de lucru de acasă.

„Este clar că pandemia a accelerat adoptarea lucrului de acasă (de fapt l-a forţat) contrazicând orice temeri legate de performanţă.”

Executivul român recunoaşte că ultimul an şi jumătate a fost o provocare uriaşă pentru întreaga lume, fiecare industrie fiind afectată în mod diferit. În retailul alimentar, provocările au venit mai ales din partea de accelerare, volumele tranzacţionate crescând considerabil, dar odată cu asta şi costurile de operare.

„Un alt efect cu care ne-am confruntat a fost presiunea exercitată asupra personalului din magazine, cu indisponibilitatea forţei de muncă şi cu necesitatea găsirii unui mod de operare care să asigure atât continuitate, cât şi siguranţă colegilor noştri.”

Un al treilea efect a fost acela al presiunii pe lanţul de aprovizionare, odată cu variatele restricţii ce au fost impuse în diferite ţări.

„A fost un an în care am fost testaţi din multe puncte de vedere.”

Cea mai bună decizie pe care a luat-o în acesta perioadă Lucian Vilă a fost accelerarea dezvoltării în zona de digital şi online, ceea ce a dus la accelerarea unei noi etape de dezvoltare a companiei. La polul opus, cele mai dificile decizii au fost cu siguranţă cele legate de prognoza vânzărilor şi a rezultatelor financiare în general.

„Am lucrat cu multe scenarii şi cu multe variabile, iar în cele din urmă am reuşit să menţinem traiectoria pozitivă pe care s-a înscris compania în ultimii ani.”

Simte că la un moment dat se va întoarce în ţară, asta cu siguranţă. Când însă? „Aceasta este o întrebare la care nu ştiu răspunsul deocamdată. Misiunea mea în Cehia continuă, iar următorul pas ar putea fi oriunde în lume. Mi-aş dori, desigur, să pot continua descoperirea unor locuri şi culturi noi.”

În România a fost ultima dată în decembrie 2019, înainte de pandemie. La momentul respectiv l-a impresionat ritmul în care se construieşte în Bucureşti.

„E un ritm extrem de alert, nu întotdeauna însă coerent şi coordonat cu infrastructura.” Acesta este şi lucrul de care se teme, ca acest punct forte să nu pună şi mai multă presiune pe funcţionalitatea oraşului.

Consideră, de altfel, că infrastructura e cel mai important aspect ce trebuie îmbunătăţit în România. Restul vine, după aceea, de la sine. Educaţia şi sănătatea sunt, de asemenea, extrem de importante, doar că el consideră că o infrastructură bine pusă la punct ar înlesni dezvoltarea tuturor sectoarelor economice. Lucian Vilău spunea recent că ce putem învăţa noi ca români din Cehia este partea de organizare, planificare. Se simte stilul german, influenţa germană. Se vede chiar şi în modul de reacţie la pandemie, totul a fost extrem de eficient.

„Aş spune că este un joc colectiv, jocul de-a ţara, de-a Cehia, în care fiecare contribuie, progresul este constant. Nimeni nu încearcă neapărat să ardă etape şi dezvoltarea se face pas cu pas, dar direcţia e clar în sus.”

Pe de altă parte, ce putem noi ca români să îi învăţăm pe cehi este creativitatea.

„Cu siguranţă, cel mai mult simt depărtarea faţă de părinţi (pe care desigur şi ei o resimt) şi de prieteni. Îmi lipsesc şi vechii colegi de la Mega (Image - n.red.) şi spiritul companiei care e cu adevărat unic.”

Doar că, uitându-se la potenţialul pe care îl are România, se realizează mult prea puţine. Nu îi lipsesc astfel lipsa de direcţie pe care o are România, incapacitatea de a livra proiecte, înapoierea din punct de vedere tehnologic a administraţiei şi discuţiile interminabile în contradictoriu între partidele politice.

„Nu cred că există îndoială că ceea ce îmi lipseşte cel mai puţin din România este mediul politic. Cred că sunt puţine ţări în lume în care aprecierea faţă de clasa politică să fie cu adevărat ridicată, şi sunt multe altele în care lucrurile merg mai rău ca la noi.” 

Toate acestea nu îl împiedică însă pe Lucian Vilău să vrea să se întoarcă în ţară. Nu ştie însă dacă va reveni în postura de angajat sau de antreprenor.

„Ambele variante sunt posibile. Mă atrage antreprenoriatul şi, cu siguranţă, la un moment dat voi încerca şi aceasta ipostază”, conchide el.