BUSINESS MAGAZIN: La scurt timp după ce au fost introduse modificările din Codul muncii, vrem să vedem cum au influenţat acestea activitatea departamentului de resurse umane din companii, cât de mult au uşurat sau, dimpotrivă, au îngreunat munca directorilor de HR, dar şi cum au influenţat relaţia angajatorilor cu angajaţii. Cât de binevenite au fost aceste modificări?

GABRIELA IVAŞCU, HALCROW: A fost mai multă publicitate decât beneficii propriu-zise. Mai este un aspect: foarte multe dintre modificări au venit pe un teren nepregătit, în special cele privind introducerea criteriilor de performanţă în contractele individuale de muncă. Mă întreb câţi dintre angajatori le aplicau dinainte şi câţi au reuşit să se conformeze cu obligaţia legală până la 20 mai.

RODICA RAPCEA, REAL: Cred că este evident că în companiile în care se folosea un sistem de evaluare a fost ceva mai uşor şi impactul nu a fost atât de mare. O oarecare greutate ar putea-o reprezenta stabilirea acelor obiective anuale, care se pot modifica, după cum ştim, în funcţie de ce se întâmplă pe piaţă. Este adevărat că aceste modificări ne ajută şi în puţinele situaţii în care nu suntem mulţumiţi de performanţa angajaţilor. Modificările ar trebui să rezolve aceste situaţii, deşi, din punct de vedere legal, nu ştiu cât de uşor va fi să facem lucruri de acest gen.

IRINA STĂNICĂ, NOERR : Aţi făcut intern acest lucru sau aţi apelat la firme specializate? Clienţii noştri ne-au rugat să îi ajutăm să redacteze aceste criterii de evaluare a performanţei salariaţilor. Noi putem să le dăm anumite indicii, dar ele trebuie discutate intern cu celelalte departamente ale companiei şi redactate în funcţie de specificităţile fiecărei firme în parte.

MIHAI ORĂŞEANU, NOERR: Este adevărat că până în acest moment nu putem vedea exact care va fi impactul acestor criterii de performanţă, însă, din punctul meu de vedere, cred că o să ne ajute foarte mult. Companiile vor observa un salt enorm pentru că fiecare salariat, în momentul în care se va lovi de aceste criterii de performanţă, îşi va da silinţa şi va încerca să se ridice la criteriile pe care dumneavoastră o să i le inseraţi în contractul individual de muncă. Cred că aceste măsuri sunt mai mult decât bune, în contextul în care ştim că şomajul începuse să crească în România, iar încercarea de a sensibiliza piaţa muncii va ajuta toate patronatele.

IRINA STĂNICĂ, NOERR: Mai este chestiunea procedurii de concediere pe motiv de necorespundere profesională. Iar aici, după cum ştim, este un alt vid legislativ, cu excepţia cazurilor în care este un contract colectiv de muncă la nivel de unitate în care este reglementată această procedură sau un contract colectiv la nivel de ramură. Noi am încercat pentru clienţii noştri să facem în aşa fel încât să aibă posibilitatea de a prelua în această procedură de necorespundere profesională şi ideea evaluării pe criterii de performanţă. Ştiu că este o temă controversată: putem sau nu putem să le folosim? Cred că putem să încercăm măcar să le folosim şi, până la urmă, să vedem ce se întâmplă în instanţă. Dar în măsura în care nu mai există o procedură clară de necorespundere profesională în Codul muncii, putem încerca să facem acest lucru.

IULIANA BADEA, LUGERA: Aţi avut vreun proces pe rol?

IRINA STĂNICĂ, NOERR: Suntem şi noi la început. Cred că toată lumea este curioasă să vadă prima decizie pe necorespundere profesională sau pe o decizie de concediere colectivă.

IULIANA BADEA, LUGERA: Întrebare din practică: avem angajatul care a semnat acele criterii de performanţă şi la prima evaluare este sub nivelul aşteptărilor. Îl putem da afară pe motivul necorespunderii profesionale?

IRINA STĂNICĂ, NOERR: Da, dacă facem o procedură şi reglementăm acest lucru în regulamentul intern sau în contractul de muncă de la nivel de unitate.