România are puterea de a deveni unul dintre cele mai captivante huburi antreprenoriale din Europa, în condiţiile în care start-up-urile locale nu duc lipsă de inovaţie şi dorinţă de reuşită. Însă oportunitatea poate trece neobservată, fiind uneori nevoie de un outsider care să ne reamintească de potenţialul pe care îl are mediul de afaceri din ţară.

Christian Lüthje, profesor de management al inovării şi antreprenoriat al Universităţii Tehnice din Hamburg, care predă şi în cadrul programului Executive MBA pe care WU Executive Academy îl oferă în Bucureşti, a realizat recent o analiză asupra României din perspectiva unui centru antreprenorial.

Precum alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est, România oferă condiţii relativ bune pentru activităţile antreprenoriale şi crearea de start-up-uri. Gradul de motivaţie al tinerilor români de a-şi investi cunoştinţele şi energia în ideea de a-şi îmbunătăţi situaţia socioeconomică ar putea atinge un nivel mai ridicat prin comparaţie cu majoritatea pieţelor dezvoltate din Vestul Europei, unde companiile deja consacrate oferă oportunităţi atractive de angajare, cu salarii mari şi contracte solide. În plus, cetăţenii români par să fie destul de încrezători în ceea ce priveşte propriile lor aptitudini antreprenoriale şi dorinţa de a-şi asuma riscuri, reiese din studiu.

„Este important să avem o percepţie favorabilă asupra propriilor noastre capacităţi de business deoarece generează un impact pozitiv asupra intenţiilor antreprenoriale: dacă eu cred că sunt capabil să înfiinţez şi să conduc o afacere, este foarte probabil să şi realizez acest lucru. Costurile de oportunitate pentru fondatorii de afaceri noi au fost mai mici în România decât în economiile dezvoltate, oferind mai multe opţiuni atractive de carieră pentru cei cu studii superioare. Chiar şi în prezent, acest lucru poate explica doar parţial de ce românii nu se tem să îşi asume riscul care este asociat în mod normal cu procesul propriu-zis de creare a unui start-up”, a declarat Christian Lüthje pentru Business Magazin.

În prezent, România se poziţionează în urma altor ţări – atât dinăuntrul, cât şi din afara Uniunii Europene – care au izbutit în construirea unui sector puternic al inovaţiei, precum Israelul, Estonia şi Finlanda. Ecosistemul antreprenorial din România este abia în faza incipientă a formării sale, aspect dovedit în primul rând de accesul la finanţare. De obicei, noile businessuri româneşti nu obţin prea uşor investiţii, regula aplicându-se chiar şi companiilor cu tehnologii inovatoare şi planuri solide de business. Putem nota în acest sens lipsa aşa-numiţilor business angels şi numărul prea mic al finanţărilor de creştere realizate de societăţile cu capital de risc.

Reţeta unei naţiuni antreprenoriale de succes conţine mai multe ingrediente. Întrebat de BM ce ar schimba ca scena de business din România să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, Christian Lüthje răspunde că un capital suficient din partea investitorilor internaţionali este, fără îndoială, unul dintre factorii cheie. „Sunt sigur că noile întreprinderi de succes din România vor atrage şi mai mulţi investitori internaţionali în următorii ani. În calitate de profesor, trebuie să subliniez rolul important al universităţilor ca un alt factor cheie al ecosistemelor antreprenoriale prospere. Ţările antreprenoriale au nevoie de universităţi antreprenoriale. Invenţiile, cunoştinţele noi şi studenţii bine educaţi, toate acestea sunt create în universităţi. Este de o importanţă fundamentală ca aceste resurse să fie identificate, evaluate şi exploatate.”

În contextul actual, deşi mediul de business este nevoit să aibă răbdare, trebuie menţionat că orice criză implică un set de schimbări, reprezentând cea mai importantă sursă de oportunităţi antreprenoriale. Criza provocată de Covid-19 a fost dificilă pentru majoritatea start-up-urilor, iar mulţi au încercat să îşi menţină întreprinderile într-o oarecare stare de inactivitate pentru a reduce rata de faliment.

Totuşi, unii fondatori de întreprinderi au folosit timpul pentru a dezvolta idei şi soluţii care să abordeze subiecte care au primit o atenţie tot mai mare şi oportunităţi care s-ar fi dezvoltat mult mai încet fără pandemia de coronavirus, cum ar fi segmentul dedicat curieratului, educaţia online, asistenţa medicală digitală şi conceptul de „open science”. Aşadar, în următorii ani vom fi martorii multor întreprinderi de succes care vor călări neînfricat valul post-pandemic.

„Cutia Pandorei a fost deschisă irevocabil şi nu mai poate fi închisă din nou. Nu cred că oamenii bine educaţi vor accepta ca angajatorii să se întoarcă la vechiul model de lucru în care home office-ul avea o pondere nesemnificativă. Persoanele care au alternative de muncă îşi vor alege angajatorii în funcţie de atractivitatea şi flexibilitatea modelului home office. Start-up-urile şi companiile tinere au fost întotdeauna mai înclinate să experimenteze combinaţii inteligente de interacţiune virtuală şi faţă în faţă în cadrul echipelor lor. Această experienţă şi deschiderea mai mare fac din start-up-uri nişte angajatori mai atractivi pentru mulţi tineri talentaţi din România. Iar acest aspect va ajuta start-up-urile în drumul lor spre creştere”, spune Christian Lüthje.

De asemenea, profesorul argumentează că, din momentul în care din ce în ce mai mulţi investitori privaţi vor descoperi că România şi, în special Bucureştiul, reprezintă un hub antreprenorial captivant, golurile de finanţare marcate de primele etape ale noilor afaceri vor fi uşor umplute.

Întrucât este dificil să te opui tendinţei în mijlocul unei crize, multe start-up-uri au fost nevoie să amâne etapele stabilite pentru finanţare şi au decis să îşi reducă nivelul de activitate. Însă acum, investitorii de capital de risc şi-au reluat operaţiunile şi sunt adesea dispuşi să încheie tranzacţii mult mai repede decât o făceau înainte de Covid-19. „Cea mai bună modalitate de a-i face pe investitorii străini să conştientizeze potenţialul antreprenorilor şi al start-up-urilor româneşti constă în crearea de poveşti de investiţii pozitive. Guvernul României poate sprijini acest lucru ajutând start-up-urile să se mute în centrele de inovare şi antreprenoriat în care se află investitori importanţi. Iar diaspora românească ar putea contribui la crearea de conexiuni între start-up-urile locale şi investitorii internaţionali şi pieţele externe”, adaugă Christian Lüthje.

O altă abordare ar fi reprezentată de un marketing regional eficient – un univers în care mai multe ţări şi regiuni se luptă agresiv pentru a obţine atenţia stakeholderilor importanţi din alte state. Însă, şi în acest caz, diaspora românească ar putea ajuta la susţinerea activităţilor de marketing. Unele centre înfloritoare de inovare au folosit marketingul pentru a crea o profeţie care se împlineşte de la sine: dacă investitorii cred că România este un centru antreprenorial atractiv, ei vor face din România o naţiune de succes pentru start-up-uri.

Încet şi sigur, guvernele din Centrul şi Estul Europei au început să înţeleagă strânsa relaţie dintre antreprenoriat şi creşterile economice. În consecinţă, autorităţile s-au angajat în întocmirea unor condiţii mai favorabile, ajustând – de exemplu – cadrul legal şi oferind stimulente fiscale pentru antreprenori şi investitori. Luând în calcul nivelul mai mic de salarii, gradul de producţie şi servicii, susţinerea autorităţilor române ar trebui să constituie o bază concretă pentru ecosistemul antreprenorial.

„Nu cu mult timp în urmă am început să mă uit la start-up-urile româneşti şi la întreprinderile cu creştere rapidă. UiPath este un caz atât de excepţional, încât nu pot să nu îl numesc pe primul loc. Este o poveste remarcabilă care va ajuta România să ajungă la nivelul următor. De asemenea, am descoperit compania de blockchain, Elrond. Firma îşi propune să rezolve problema scalării pentru utilizarea blockchain în diferite aplicaţii, care necesită un debit tranzacţional mult mai mare decât pot oferi reţelele blockchain existente. Îmi place accentul pus de fondatori pe dezvoltarea unor soluţii cu costuri reduse şi uşor de utilizat de către toţi utilizatorii de internet şi de smartphone-uri. Această abordare pare să convingă şi investitorii.” În calitatea sa de profesor la Universitatea de Tehnologie din Hamburg şi de director academic al proiectului Startup Dock, Christian Lüthje încearcă, după propriile lui spuse, să acţioneze ca un intermediar al antreprenoriatului. Deşi a fost activ în diverse businessuri, şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale în mediul academic.

„Iubesc prea mult să predau şi să efectuez muncă de cercetare. Am realizat că pot avea un impact mai mare dacă servesc ca mentor, consilier şi facilitator al studenţilor şi tinerilor cercetători. Mă consider un fermier care ară câmpul, cultivând plante fragile şi semănând ideea de antreprenoriat în mintea oamenilor. Asta şi practic ca hobby, atunci când predarea şi cercetarea îmi lasă ceva timp liber”, susţine Christian Lüthje.