Sistemul de organizare a spaţiului de lucru pentru învăţatul înainte de BAC s-a transformat peste ani, pentru Diana Mihăilă, în idee de business. După o intensă pregătire peste graniţe, căci în România nişa specialiştilor în soluţii de organizare nu a prins încă contur, ideea a luat forma unor experienţe concrete, de tip workshopuri şi webinarii, pe care antreprenoarea le susţine, în ultimii ani, exclusiv în sfera B2B. Ce valenţe capătă organizarea la nivel de companie şi cum ne influenţează starea de bine la nivel individual?

Sunt Diana Mihăilă, primul specialist în soluţii de organizare din România. Am obţinut prima certificare în anul 2017. În 2019 am devenit Master Professional Organizer, după ce am creat o metodă de organizare ce mi-a fost validată prin această nouă certificare. În total, cred că am opt, nouă certificări până acum. Şi spun acest lucru doar pentru a se înţelege că mie îmi place foarte mult povestea asta”, ne-a spus ea într-un interviu susţinut la finalul unei conferinţe de presă organizate de IKEA pe tema soluţiilor de organizare a casei şi a impactului pe care il are organizarea în bunăstarea individuală şi relaţională.

Potrivit ei, organizarea este simplă, creativă, intuitivă, şi vorbeşte astfel despre ea „pentru că în felul acesta o vei asimila mult mai uşor ca pe o rutină”. De altfel, spune că tot ce dezvoltă ca şi conţinut în zona de organizare are această componentă de accesibilitate şi de normalitate. „De organizare nu trebuie să te sperii. Organizarea trebuie să o asimilezi ca pe un stil de viaţă sănătos. Şi pe măsură ce vei înţelege anumite principii şi le vei prelua în viaţa ta, vei putea să-ţi creezi un flux.”

Diana şi-a descoperit această pasiune în anii de liceu, când a realizat cât de mult o ajuta organizarea să înveţe, să îşi pregătească spaţiul pentru a studia eficient. „Am luat BAC-ul prima pe liceu şi sunt conştientă că rezultatul a avut legătură cu acest mecanism de învăţare pe care îl dezvoltasem, coordonat cu pregătirea mediului şi cu modul în care depozitam obiectele de care aveam nevoie să studiez.”

A folosit aşadar ulterior această experienţă pentru a se dezvolta în direcţia organizării la nivel profesionist.

Diana este de părere că organizarea este o aptitudine de viaţă pe care oricine o poate învăţa în aproape orice moment al vieţii. „Zic aproape orice moment al vieţii pentru că nu includem, să spunem, primii doi ani de viaţă, când suntem foarte mici, dar după doi ani copiii pot prelua anumite elemente de organizare. Pentru copiii preşcolari şi în primii ani de şcoală, organizarea înseamnă identificarea şi aducerea obiectelor. Aş vrea să normalizăm această relaţie a copiilor cu organizarea şi implicarea în activităţi casnice. Dacă identifică şi aduc, este suficient. Când vor pune la loc, va fi deja o asimilare a procesului ca şi rutină, dar în timp.”

Cât despre persoana care a inspirat-o de-a lungul timpului în activitatea sa, o menţionează, „ca profil de business”, pe Martha Stewart. „Chiar dacă ea are focusul foarte mult pe partea de cooking, are o sferă foarte largă în zona de casă, organizare, do it yourself şi zona de amenajare, spaţiu, evenimente, cooking şi baking. Mi-a plăcut treaba asta pentru că am înţeles arhitectura ei de business. Nu s-a limitat la a face o singură activitate, ci s-a uitat către businessurile conexe, către industriile conexe care întregesc un subiect.” Ea subliniază faptul că organizarea nu are legătură doar cu casa, deşi majoritatea o asociază de cele mai multe ori cu acest subiect. „Organizarea are legătură cu timpul, cu banii, cu resursele, cu planificarea, cu productivitatea, cu mediul profesional, cu relaţiile dintre parteneri, dintre colegii de lucru. Intră foarte mult în viaţa noastră de zi cu zi, în casă şi în afara casei.”

Pregătire peste hotare. În România, Diana spune că nu te poţi forma ca specialist în soluţii de organizare, motiv pentru care toate certificările sale sunt internaţionale. De-a lungul timpului, a investit în pregătirea sa „câteva mii bune de euro”, fiecare curs având un cost care pleacă de la câteva sute şi ajunge la câteva mii de euro, în funcţie de durată şi etapele aferente. „De exemplu, un curs de specializare pentru organizarea dulapului este cu siguranţă mai accesibil ca preţ decât un curs care include toate palierele organizării: organizarea pe plan personal, organizarea acasă şi organizarea pe plan profesional. Sau un program de master are un cost mai ridicat decât un prim program de specializare.” Despre varianta de a lansa propriile cursuri de organizare pe plan  local, spune că există un mare potenţial în această direcţie, însă într-un orizont de timp mai îndepărtat, deoarece în momentul de faţă, meseria de profesionist în soluţii de organizare nu există în nomenclator. „Este un proces destul de amplu de introducere şi anevoios. Nu ştiu cât va dura şi când se va întâmpla. Am făcut o serie de demersuri şi documentare în zona aceasta.” În plus, explică ea, formarea altor specialişti presupune ca tu, din rolul de trainer, să ai un curs de formator şi unul de manager de proiect, care împreună, dacă ar exista acest job în nomenclator, ţi-ar da dreptul să predai şi să formezi alţi oameni. „Sunt nişte cursuri care trebuie făcute şi recunoscute de Ministerul Muncii. Pentru că dacă este în nomenclator, tu poţi să oferi diplome recunoscute. Cursul de formator este esenţial, însă momentan această direcţie nu există. Sunt cursuri pe care le poţi oferi şi să fie urmate ca hobby, să emiţi o diplomă de absolvire, dar nu au acea calitate. Nu poţi să vinzi oamenilor ceva ce de fapt nu există în ţara ta.”

Popularitatea acestei meserii este însă în creştere la nivel european. „Păstrez legătura cu o serie de entităţi din Europa şi professional organizers şi pot spune că este o profesie care se dezvoltă.”

Organizarea în sfera B2B. Deşi în trecut făcea şi organizare la domiciliu, businessul Dianei s-a dezvoltat în direcţia B2B, aşa că în prezent lucrează preponderent cu corporaţii. „Sunt însă companii care oferă în mod constant workshopuri angajaţilor lor, cu solicitări de organizare complexe, pornind de la organizarea casei, a dressingului şi a timpului, pentru a vedea cum aceste elemente te ajută să fii mai productiv la birou.” În general, la webinariile organizate participă 30-50-70 de persoane, în funcţie de sală, însă a susţinut astfel de evenimente şi cu 150 de angajaţi. Majoritatea clienţilor săi sunt companii mari, de peste 100 de angajaţi, din industrii diverse, de la asigurări şi banking la beauty, fashion, home & deco şi chiar tech.

Acest tip de experienţe pornesc de la câteva sute de euro şi pot ajunge la mii de euro, preţul de start fiind în general 1.000 de euro. De pildă, un workshop care a presupus mai multe serii de participanţi a avut un cost de 7.500 de euro. În paralel cu workshopurile şi webinariile organizate, unele companii optează şi pentru resurse suplimentare care contribuie la consolidarea informaţiilor primite: e-bookuri, plannere şi video-uri, printre altele.

Cum ar putea însă o companie să devină mai organizată sau să implementeze nişte soluţii de organizare pentru a angajaţi astfel încât să crească productivitatea? Răspunsul Dianei e scurt şi conchis. „Prin înţelegerea fluxului şi al locului fiecărui angajat în structura respectivă.” Astfel, adaugă ea, atât timp sunt create relaţii eficiente între angajaţi şi li se pun la dispoziţie resursele de care au nevoie pentru a-şi îndeplini individual activitatea, dar şi în comun, lucrurile vor funcţiona mai bine. „La fel de importantă este şi scanarea foarte clară a profilului fiecărui individ din acea companie, căci îţi poate ofer foarte multe elemente. Să vezi la ce se pricepe omul respectiv. Căci, chiar dacă în descrierea jobului poate avem aceeaşi funcţie, eu s-ar putea să am abilităţi mai bune pe digital, şi tu să ai în partea de relaţionare şi de implementare a acelor activităţi pe care le transferi din digital în lumea reală, în activităţi offline.”

Dintre cele mai recente proiecte în care s-a implicat, Diana aminteşte şi de colaborarea cu un dezvoltator imobiliar local pentru a implementa soluţii de organizare într-un bloc construit de la zero, care va fi gata în 2024, soluţii care vor ajuta locatarii să valorifice cât mai bine spaţiul disponibil, chiar dacă acesta nu implică foarte mulţi metri pătraţi. „Deci asta este o direcţie, de a continua colaborările în zona de dezvoltare imobiliară, alături de crearea de programe şi oferirea de consultanţă şi servicii pentru zona de business, accesibile pentru companii şi corporaţii.”

Cu o experienţă de peste 80 de ani în oferirea de soluţii de organizare, IKEA România a scos la iveală, în cadrul unei conferinţe de presă recente, câteva date despre impactul ordinii – sau al lipsei sale – asupra wellbeingului fiecăruia.

Potrivit lui Theodor Nica, Communication & Interior Design Manager IKEA România, 84% dintre români sunt adesea frustraţi în legătură cu dezordinea şi percepţia asupra dezordinii. În plus, subliniază că „pentru a ne simţi cu adevărat bine acasă locuinţele trebuie să reflecte personalitatea noastră, să ne simţim noi înşine acasă”.

La rândul său, Bogdan Bojneagu, people & culture manager, IKEA România, susţine că depozitarea are un rol foarte important în a ne ajuta să gestionăm viaţa. Citând un studiu realizat de IKEA, el spune că 50% dintre oameni se ceartă din cauza dezordinii de acasă. „Noi nu putem salva relaţii, dar putem elimina discuţii inutile şi situaţii stresante în familie.”

Soluţii viabile, cu zero costuri. La capitolul „tendinţe”, Diana observă că românii au cele mai mari dificultăţi de organizare în general în zona de bucătărie, din pricina faptului că e camera în care se acumulează o cantitate foarte mare de obiecte, care pune presiune pe capacitatea noastră de organizare. „Complicat este să ne păstrăm fluxul şi în living, pentru că este un spaţiu pe care îl împărţim cu membrii familiei şi se creează tot felul de zone de interes pe care trebuie să reuşim să le armonizăm: copiii îşi adună jucăriile, noi ne aducem cărţile, laptopul, lucrăm, poate avem şi o zonă de dining şi mâncăm, deci se creează tot felul de puncte care se încarcă de obiecte.” De asemenea, spune că este dificil să mai păstrăm ordinea în cărţi, în documente, „din aceleaşi raţionamente. Şi, bineînţeles, la haine şi la jucării”. Dacă e să facem o comparaţie cu alte state europene, Diana spune că în România probabil că există încă şi această asociere între acumularea de obiecte şi etapa de dinainte de Revoluţie, când accesul la bunuri era mult mai redus. „S-a împământenit un pic povestea asta.”

Vestea bună este că organizarea, subliniază ea, te poate costa zero lei, atât timp cât asimilezi o serie de principii, dacă îţi dai seama cum este mai eficient pentru tine să depozitezi, să împachetezi, să sortezi. „Nu ai nevoie de bani pentru a te organiza. Trebuie doar să înţelegi care sunt metodele potrivite pentru tine. Pe măsură ce bugetul îţi va permite, vei putea adăuga coşuri, cutii. De altfel, poţi chiar să refoloseşti cutii de pantofi, de la cadouri şi tot felul de alte lucruri care intră în viaţa noastră pe diferite căi. Dar nu trebuie să porneşti de la ideea că ai nevoie de bani pentru a te organiza.”

Inspiraţia din showroomuri. Potrivit Dianei, subiectul organizării a devenit mai familiar la nivelul pieţei şi datorită marilor magazine de mobilier şi decoraţiuni, pentru că ai exemple concrete, le poţi vedea şi, asimilând vizual aceste elemente, vei fi tentat să le aduci şi la tine în casă, în forma respectivă, să implementezi acel flux. Ea este de părere că aceste vizite reprezintă un bun exerciţiu vizual, iar încercarea de a le replica reprezintă partea practică. „Nu vei deveni organizat într-o zi, peste noapte. Nu vei deveni organizat nici într-o viaţă de om la modul acela pe care îl vezi în reviste. Dar vei deveni organizat cum îţi trebuie ţie, experimentând şi acceptând că metodele de organizare se schimbă de la o etapă de dezvoltare la alta. Într-un fel îţi organizezi spaţiul când eşti singur, în alt mod vei organiza dacă vei avea un partener cu care vei împărţi fix acelaşi spaţiu despre care vorbim, altfel vei organiza când apar copiii, când sunt mai mari, când intră la şcoală. Deci trebuie să asimilăm organizarea ca pe un flux într-o continuă transformare.”

În încheiere, Diana Mihăilă întăreşte ideea că organizarea este un domeniu pe care trebuie să-l abordezi intuitiv şi să-l modelezi în funcţie de natura ta. „Organizarea este simplă, creativă, intuitivă, iar regula sa de aur implică identificarea locurilor potrivite pentru toate obiectele deţinute.”   

Carte de vizită

Diana Mihăilă, specialist în soluţii de organizare

1. Înainte de a deveni specialist în soluţii de organizare a activat în industria media timp de 15 ani;

2. A obţinut prima certificare de specialist în organizare în anul 2017 şi spune că este prima persoană din România cu această calificare;

3. Este autoare a cărţilor de poveşti cu idei de organizare dedicate copiilor „Alex şi Seb în Ţara Curcubeu” şi „Alex şi Seb în căutarea maşinii perfecte”;

4. A creat o metodă de organizare dedi­cată părinţilor cu copii mici şi un program de o lună de zile de punere în ordine cu sens a lucrurilor casei (#MareaOrganizare), inclus de Parlamentul European în rândul iniţiativelor cu impact pozitiv pe scară largă;

5. Online, a fondat cea mai mare comunitate de profil din România (Diana Mihăilă – Idei Organizare), recunoscută în cadrul Facebook Women Community Lea­dership Meeting, Varşovia.

3 motive pentru care e greu să organizăm casa

1. Avem foarte multe colecţii de cărţi/viniluri/CD-uri şi altele şi ne ataşăm de lucruri chiar dacă nu le folosim;

2. Locuinţele în care trăim nu dispun de un spaţiu generos;

3. Familiile sunt formate din 3-5 membri, factor care pune presiune pe spaţiul de depozitare şi generează nemulţumiri.

3 recomandări pentru o organizare eficientă

1. Prioritizaţi produsele multifuncţionale, care răspund mai multor nevoi şi economisesc spaţiul, ex.: măsuţe de cafea, tabureţi şi canapele cu spaţii de depozitare;

2. Alegeţi produse „beautiful outside, smart inside” – sistem de depozitare cu opţiuni de fronturi, care răspund preferinţelor de stil, şi in interior sunt smart şi modulare;

3. Gândiţi în metri cubi, de jos în sus, nu în metri pătraţi, pentru a valorifica tot spaţiul disponibil.

„I love my job” este o nouă rubrică lansată de Business MAGAZIN în care îi scoatem în faţă pe oamenii ce nu sunt neapărat parte din top managementul unei companii, dar sunt pasionaţi de ceea ce fac. Sunt mulţi, iar poveştile lor sunt fabuloase: nu de puţine ori, în interviurile BUSINESS Magazin, am auzit „Sunt îndrăgostit de...” un lucru de care nu ne-ar fi trecut prin cap că cineva poate fi îndrăgostit (paleţi, tractoare, tehnologie ş.a.m.d..). Poveştile oamenilor pasionaţi de joburile lor sunt savuroase, de aceea am decis să le acordăm o rubrică specială în paginile revistei.