Termenul de „ghosting” a devenit popular în ultimii ani în cercurile de prieteni şi în relaţiile romantice, însă este din ce în ce mai răspândit şi în relaţiile dintre angajaţi.

Ei se ignoră uneori reciproc, în situaţiile unor networkinguri profesionale sau chiar şi înainte de angajare: potrivit unui studiu Indeed citat de New York Times, 46% dintre cei care îşi căutau un job anul trecut nu s-au prezentat la interviul cu un posibil angajator, iar 77% dintre candidaţi au declarat în acelaşi studiu că angajatorul le-a făcut ghosting.

Suntem cu toţii de acord că asta este nepoliticos şi neplăcut, la fel ca în cazul relaţiilor personale, dar există însă şi situaţii în care să nu răspunzi unor mesaje, în special în mediile digitale, este nu doar tolerabil, ci şi necesar. Mă refer la perioadele aglomerate, în care avem mai degrabă nevoie să muncim, decât să răspundem la mailuri sau WhatsApp, când suntem la masă sau reuşim să facem sport, în general, în perioadele în care efectiv răspunsul la un mesaj nu reprezintă o prioritate.

Cei care răspund mereu sutelor de mesaje venite la orice oră din zi sau noapte ar fi în pericol de „supraîncărcare cognitivă”, spun specialiştii. Cei care vor să fie mereu politicoşi au dificultăţi în a ignora - nu doar sunetele notificărilor - dar şi ideea că cineva ar putea să le scrie, iar ei să nu le răspundă. E frumos să fii politicos, dar timpul este scump. Nu trebuie şi nu aveţi cum să îl oferiţi tuturor celor care îl cer.

Voi când aţi făcut ultima dată ghosting la locul de muncă?