Pandemia a accelerat trendul românilor care aleg viaţa la ţară în detrimentul celei de la oraş, care începuse să prindă contur în ultimii ani. Acum, există chiar şi un ghid care îi ajută pe cei cu experienţă „printre betoane” să îşi găsească locul la sat, dar şi opţiuni de finanţare a proiectelor lor în mediul rural.

În 2018, după ce am născut băieţelul, am ales să mă întorc la părinţi, într-un oraş mic de provincie, situat la poalele munţilor Făgăraş, un oraş cu aproximativ 5.000 de locuitori. Dar stăm mai mult în satul Ucea de Sus. Am considerat că este mult mai sănătos pentru copil şi pentru mine să renunţăm la poluare, trafic, stres, măcar pentru câţiva ani. Bunica mea locuieşte în Ucea de Sus şi băieţelul meu a crescut în curtea copilăriei mele, printre animale şi natură. M-am reconectat cu locurile natale şi am redescoperit frumuseţea zonei”, spune Ioana Marian Cristian. De profesie economist, ea a hotărât în 2018 să se mute la ţară pentru a-i putea oferi băiatului său o viaţă mai sănătoasă şi mult mai liniştită faţă de cea de la oraş.

Sorin Donciu, tester în domeniul IT, este un viitor migrator către rural, încă locuieşte în Bucureşti, dar urmează să se mute într-un mic sat din judeţul Ialomiţa, după cum a declarat el într-un interviu acordat la începutul lunii decembrie. El spune că de mai mulţi ani se gândea la mutarea într-o zonă de deal sau de munte, iar pandemia a accentuat această dorinţă.

„Cochetam de mult cu mutarea într-o zonă de deal sau de munte undeva cu multă verdeaţă. Cumva s-a întâmplat ca o cunoştinţă să ne transmită că vecinul lui îşi vinde casa şi am zis să o vedem, de curiozitate. Ne-am îndrăgostit de casă, iar decizia a fost luată instant. Acum câţiva ani am încercat să cumpărăm un teren şi în Bucureşti, dar costurile ar fi fost mult prea ridicate, iar beneficiile din oraş mult prea puţine”, spune Sorin Donciu.

Oamenii care fac o astfel de tranziţie sunt dispuşi să cheltuie pe teren şi casă, plus renovările ulterioare, undeva la circa 50.000 euro, asta în contextul în care aleg să cumpere o casă deja construită.

Octavian Viorel, un „fiu al satului”, după cum se autodescrie chiar el, şi-a dat viaţa de la oraş pentru cea de la ţară. Ideea înfiinţării unui proiect care îşi propune să ajute oamenii ce îşi doresc să facă această tranziţie a venit în perioada pandemiei, când a simţit nevoia unei comunităţi din care să facă parte în satul în care stătea.

Proiectul său, „Nişte Orăşeni”,  îşi propune să îi ajute pe cei care îşi doresc să facă tranziţia de la oraş la sat printr-un ghid unde regăsesc informaţii de la costul unei case, până la comunitatea şi mediul natural din care urmează să facă parte.

„Acest proiect a venit dintr-o necesitate pentru că în perioada primului lockdown eu eram la ţară şi de acolo am simţit nevoia de comunitate. Eu eram în satul bunicilor, toate erau bune şi frumoase, doar că nu aveam acolo oameni asemeni mie”, spune Octavian Viorel, iniţiatorul proiectului Nişte Orăşeni.

Iniţiativa a fost lansată în luna septembrie a anului trecut, moment în care a fost lansat şi un ghid de relocare din urban în rural; acestuia s-a alăturat şi Patria Bank, care pune la dispoziţie o serie de credite pentru cei care doresc să facă tranziţia de la viaţa de oraş la cea de la sat. Astfel, banca oferă atât credite ipotecare, cât şi credite pentru firme mici şi mijlocii şi credite agricole pentru achiziţia unui teren, achiziţia de combine şi tractoare sau seminţe ori dezvoltarea fermei.

Scopul ghidului Nişte Orăşeni este acela de a aduce informaţii multe şi relevante pentru oamenii care doresc să facă această tranziţie. Totodată, ghidul se adresează şi administraţiilor locale din mediul rural şi grupurilor de cercetare ce doresc să documenteze comunităţi dornice de atragere de noi locuitori.

„Interesul a fost destul de mare, în primele zile de la publicarea ghidului au fost peste 550 de downloaduri şi au fost şi clienţi ai băncii care ne-au întrebat ce putem oferi pe zona de creditare, ce plajă de servicii avem pentru cei care vor să se mute”, spune Ştefania Cristescu, manager marketing şi Comunicare, în cadrul Patria Bank.

Pentru demonstrarea fiabilităţii acestei abordări, Nişte Orăşeni  a început ca un proiect pilot având ca localitate-fanion comuna Slătioara, din judeţul Vâlcea. Grupul de cercetare în elaborarea ghidului este format din specialişti din mai multe arii, astfel încât să cuprindă cele mai importante aspecte ale deciziei de mutare în mediul rural.

Dimensiunile calităţii vieţii considerate a fi necesare unui trai satisfăcător în mediul rural sunt populaţia, educaţia, sănătatea, locuirea, mediul social, mediul natural, calitatea societăţii, servicii publice, timp liber, servicii private, buget lunar, aspecte analizate şi discutate la nivelul comunei Slătioara în ghidul de relocare de către grupul de cercetare din cadrul proiectului.

Iniţiatorii proiectului sunt de părere că tendinţa oamenilor de a da traiul de la oraş pentru cel la ţară va continua şi după ce pandemia îşi va mai diminua din efecte.

„Tendinţa de a pleca din oraşe a fost accelerată de pandemie, ea exista oricum şi înainte, iar o parte dintre oameni au început deja să se mute. Părerea mea este că ea va continua, dar acum a fost un declanşator care le-a arătat oamenilor că pot lucra şi altfel şi pot să trăiască din orice fel de loc, în contextul în care telemunca a crescut semnificativ. Nu vor alege toţi să rămână permanent în mediul rural, sunt anumite segmente care vor fi atrase de acest tip de viaţă nouă, iar unele care se vor întoarce la viaţa de dinainte de pandemie şi doar vor avea o locaţie unde să se ducă din când în când”, spune Ştefania Cristescu.

Rata migraţiei din urban către rural este mai mare faţă de migraţia celor care aleg să se mute la oraş în detrimentul satului. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, numărul celor care au migrat din mediul urban în rural a fost în 2019 de peste 113.700 persoane, de peste patru ori mai mare faţă de anul 2000. Totodată, în urmă cu 20 de ani numărul celor care migrau dinspre rural către urban era de aproape 550.000 persoane, pe când în 2019, numărul acestora s-a redus la 94.000. Cifrele de la Statistică confirmă tendinţa conform căreia oamenii au început să prefere mai mult viaţa de la sat în locul celei de la oraş. Iar motivele sunt multe - oamenii preferă în loc de la poluarea, aglomeraţia şi zgomotul oraşelor, viaţa liniştită şi sănătoasă de la ţară, precum şi un cost al vieţii mai scăzut.

„Am identificat câteva categorii de oameni care ar face această tranziţie, freelancerii care pot lucra de oriunde, mai sunt cei care vor să se întoarcă în satul natal să îşi reînceapă viaţa, mai sunt şi câţiva din afara ţării care au început să revină în satele româneşti să reconstruiască. Familiile cu copii sunt cele mai doritoare de o astfel de schimbare, aceştia sunt oarecum în target, cei pe care i-am văzut noi ca fiind mai deschişi pentru a-şi alege tipul acesta de viaţă”, precizează Ştefania Cristescu.

Dorinţa iniţiatorilor acestui proiect este mai întâi să vadă rezultate în Slătioara, ulterior mergând cu proiectul la nivel naţional. Octavian Viorel spune că urmează să se întâlnească cu Asociaţia Comunelor din România, care s-a arătat interesată de acest proiect, pentru a discuta un posibil parteneriat care îşi doreşte implementarea proiectului la nivel naţional.