Alexandru Ciuncan, noul preşedinte şi director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), desemnat prin vot de membrii Consiliului Director al asociaţiei pentru următorii trei ani la finalul lunii septembrie 2022, vede un potenţial imens al dezvoltării industriei de asigurări printr-o abordare similară ca a altor ţări din Uniunea Europeană, printr-o modificare a legislaţiei specifice privind zona asigurărilor de viaţă

Piaţa asigurărilor din România a traversat în ultimii ani o pandemie, cel mai mare faliment din piaţă, un război, la care s-au adăugat mai multe crize suprapuse, iar industria şi-a continuat dezvoltarea, chiar şi în aceste situaţii. „Am văzut că industria s-a adaptat foarte bine la nevoile aflate în schimbare ale clienţilor. Aici putem vorbi de digitalizare pe perioada pandemiei. De asemenea, produsele au fost adaptate la nevoile aflate în evoluţie ale clienţilor. Avem exemplul cu COVID, risc care a început să fie acoperit chiar atunci pe perioada pandemiei Vedem produse care s-au schimbat venind în ajutorul clienţilor tot prin prisma aceasta a digitalizării. De exemplu, autoconstatarea daunelor în cazul asigurărilor facultative de locuinţe”, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR, într-un interviu pentru ZF şi BUSINESS Magazin.

În ceea ce priveşte concluziile despre evoluţia pieţei asigurărilor în 2022, preşedintele UNSAR a explicat că numai după apariţia rezultatelor financiare în primul trimestru din 2023 vom avea o perspectivă completă asupra anului în curs. „Ca să avem o perspectivă completă asupra anului în curs, lucrul acesta nu o să îl putem face decât undeva în primul trimestru din 2023 când vor apărea rezultatele financiare. Ce putem să spunem este că trăim o perioadă de crize care se suprapun. Aici vorbim de partea economică, inflaţie, zona energetică, însă în tot acest timp, industria de asigurări a rămas alături de clienţi prin plata unor despăgubiri. Sunt în fiecare zi plăţi făcute de circa 3,7 mil. euro. Acestea sunt cifre din 2021.” Cele mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), arată o creştere de 37%  a volumului de prime brute subscrise per total în primele şase luni din 2022, până la 8,7 mld. lei, motorul fiind, de fapt, restabilizarea segmentului RCA, după falimentul City Insurance, care a dus la creşteri record şi propulsarea pieţei spre dinamici puternic pozitive.

Pe de altă parte, odată cu evoluţia semnificativă a asigurărilor generale, generată în principal de o creştere puternică pe zona asigurărilor RCA, piaţa asigurărilor de viaţă a rămas la o pondere de 17% din totalul subscrierilor, deşi a crescut cu 11% în prima jumătate a anului 2022, până la 1,48 mld. lei. Faţă de anul 2019, de exemplu, ponderea asigurărilor de viaţă se afla la 21% din totalul subscrierilor. Cu toate acestea, evoluţiile pozitive ale industriei asigurărilor din România arată dimensiunea protecţiei financiare care este contractată de oameni şi de companii, susţine Alexandru Ciuncan.

El este de părere că viitorul şi potenţialul industriei de asigurări este dat şi poate fi accelerat de o serie de factori, ca de exemplu implementarea PNRR-ului, unde sunt investiţii importante în infrastructură, care urmează a fi făcute şi care au nevoie de sprijin important din zona de asigurări. „Saptămâna trecută, experţii unei companii din Big Four au spus că în perioada următoare sunt necesare măsuri importante de stimulare a investiţiilor în economie, mai ales în zona aceasta de absorbţie a fondurilor europene pentru ca economia să crească sustenabil. Tot săptămâna trecută am citit că fondurile de private equity o să investească din ce în ce mai mult în Europa Centrală şi de Est în anii ce vor urma pentru că interesul în regiune este mai mare decât riscurile. Aceste lucruri accelerează, angrenează şi intensifică dezvoltarea industriei de asigurări.”

Şeful UNSAR a mai adăugat că industria asigurărilor depinde de tot ce înseamnă evoluţia economiei şi este normal să se sublinieze legătura dintre această industrie, evoluţia ei şi evoluţia economiei per ansamblu. „Am avut pandemie, război, inflaţie, criză energetică şi multe alte lucruri care s-au suprapus. O să vedem cum arată această perioadă după ce vom trage linie. Fiind o perioadă de crize care se suprapun este greu să faci un bilanţ pentru că nu s-a închis cercul. Cert este că, per ansamblu, suntem la 1,3% din PIB ca şi penetrare a asigurărilor, faţă de 2,5% media în Europa Centrală şi de Est şi peste 7% media Uniunii Europene. Este un potenţial important care poate fi accelerat de toţi factorii aceştia, PNRR, fonduri europene, private equity, dar şi de o nouă generaţie de produse de asigurare care apare. Asta o vedem zi de zi. Mă gândesc la produsele de tip affinity care îşi fac loc şi prind trancţiune tot mai mare”, a explicat Alexandru Ciuncan.

Pe lângă factorii care ţin de mediul economic în ansamblu, preşedintele UNSAR a explicat că prin intermediul Barometrului UNSAR, realizat în parteneriat cu Institutul Român de Evaluare şi Strategie (IRES), s-a observat un interes mai mare al românilor pentru diferite tipuri de asigurări. „Noi avem în fiecare an Barometrul UNSAR-IRES, una dintre cele trei-patru cercetări sociologice pe care le derulăm la nivel de UNSAR în fiecare an cu IRES. La mijlocul anului acesta, în mai-iunie, unul dintre aceste studii arată că românii sunt mai interesaţi de asigurările voluntare de sănătate (39% dintre români spun asta), 38% dintre români sunt mai interesaţi de asigurările de locuinţă şi 34% de asigurările de călătorie. Toate acestea au în spate o explicaţie sociologică. Asigurările voluntare de sănătate sunt mai interesante pentru români evident pentru că venim după o perioadă pandemică în care oamenii şi-au făcut mult mai multe griji în ceea ce priveşte propria sănătate şi este normal că vor să apeleze la soluţii care să îi ajute, interesul pentru asigurările de locuinţe este pentru că au petrecut mai mult timp acasă, ceea ce a înseamna că au acordat mai multă atenţie locului în care stau. Iar asigurările de călătorie pentru că s-au ridicat restricţiile şi au început din nou vacanţele.” Acest Barometru este făcut pe un eşantion reprezentativ de 1.000 de persoane, între 18 şi 50 de ani, iar acesta a fost gândit de către experţii IRES ca să furnizeze o oglindă a societăţii româneşti şi a percepţiei românilor faţă de riscuri. „Dacă ne referim la factorii motivaţionali, acolo vedem că principali factori ţin de educaţie financiară. Oamenii simt nevoia de a fi mai bine informaţi în ceea ce priveşte asigurările şi există şi un factor motivaţional care ţine de venituri. Este clar că şi acesta ar fi un factor, dar este unul asupra căruia noi ca industrie nu putem acţiona. Ce ţine de noi este zona de educaţie financiară şi de informare. Aici vedem un interes din partea românilor de a primi mai multă informaţie, de a înţelege rolul asigurărilor şi de aceea facem între 4 şi 7 campanii anuale de educaţie financiară”, a mai adăugat Alexandru Ciuncan.

În acelaşi timp, din acest barometru, s-a realizat şi un sondaj privind îngrijorările românilor. În timp ce 77% dintre oameni spuneau că sunt îngrijoraţi de o eventuală criză economică care i-ar influenţa situaţia financiară, circa 67% erau îngrijoraţi de inflaţia galopantă. „Spre exemplu, aceste îngrijorări, pentru că nu vorbim doar de rezultatele unui sondaj care rămân pe nişte slide-uri, se văd în rezultatele financiare la nivelul companiilor. Vorbeam de 67% dintre oameni care sunt îngrijoraţi de inflaţie, iar acest lucru s-a văzut în asigurările de viaţă. În general, rolul asigurărilor de viaţă ajută la reducerea vulnerabilităţilor pentru a rezista şocurilor din exterior. Din cauza acestei îngrijorări oamenii s-au dus mai mult către asigurările de viaţă. Aici a existat o creştere importantă în primul semestru din 2022, nu doar per total piaţă de asigurări de viaţă, ci a existat o dezvoltare importantă pe zona de produse de asigurare de viaţă tradiţională cu garanţii, cele care au o componentă investiţională garantată”, susţine Alexandru Ciuncan. Preşedintele UNSAR a mai explicat că în această zonă s-a văzut interesul oamenilor, captat de barometrul UNSAR-IRES, care se translatează în tipul de produse de asigurări de viaţă care interesează pe oameni. „Aici este o chestie importantă pentru economie şi pentru societate pentru că vorbim de rezilienţă. Aceasta este dată de deficitul de protecţie pe care îl au oamenii, adică diferenţa dintre resursele pe care le are cineva la dispoziţie, o familie în cazul nostru, în momentul în care apare un eveniment critic, şi resursele de care are nevoie.

Când faci diferenţa dintre aceste lucruri, aici îţi dai seama că deficitul de protecţie pentru multe familii din România, în total, se duce undeva la 126 mld. euro în 2021. Mai mult, ca şi dinamică, este în creştere cu 5% faţă de 2020. Dacă ne uităm la câte familii avem, înseamnă că avem un deficit de protecţie de peste 110.000 lei pentru fiecare dintre aceste familii. Adică o familie are nevoie în medie de 110.000 lei în plus faţă de banii pe care îi are în momentul în care apar aceste situaţii tragice precum accidente, îmbolnăviri, invalidităţi. Să nu uităm că şi inflaţia erodează din economiile oamenilor şi capacitatea lor de a fi rezilienţi. Cu o asigurare de viaţă se poate acoperi deficitul acesta mult mai bine.” În ceea ce priveşte acest deficit de protecţie, este un reper la care se uită marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană şi OECD  pentru că este important să creşti rezilienţa societăţii şi a oamenilor, iar marea majoritate a statelor o face prin introducerea unor pârghii fiscale care motivează companiile şi oamenii să încheie poliţe de asigurare de viaţă, respectiv deductibilităţi, a mai explicat şeful UNSAR. „Ceea ce credem că ar ajuta enorm dezvoltarea industriei de asigurări de viaţă din România, societatea, ţara, oamenii ar fi deductibilitatea primelor de asigurare de viaţă cu componentă de protecţie. Doar acele asigurări care acoperă consecinţele financiare ale producerii riscului de deces, de accident, de îmbolnăvire, nu şi cele de investiţie şi economisire. Avem un exemplu grăitor în România. În momentul în care s-a introdus o deductibilitate pentru asigurările voluntare de sănătate, interesul şi subscrierile per ansamblu au crescut semnificativ, ceea ce înseamnă că este o pârghie importantă, mai ales că este folosită de multe state. Asigurările de viaţă ca pondere sunt de 17%, în Germania sunt 48%, Franţa 55%, Polonia 38%. Este un potenţial important pe care îl putem valorifica”, a mai spus Alexandru Ciuncan.