Conform datelor Băncii Naţionale, la finalul anului 2021 economiile populaţiei în lei şi valută la băncile din România au ajuns la 283 de miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din istorie. Depozitele în lei au fost de 165,023 miliarde de lei, în creştere cu 9% faţă de 2020. Depozitele în valută, echivalent în lei, au fost de 118,8 miliarde de lei, în creştere cu 12,9%. Dacă dăm la o parte creşterea cursului valutar leu/euro, care a fost de 1,6%, ritmul de creştere al depozitelor în valută a fost mai mare decât al celor în lei, respectiv 11,3% faţă de 9%.

Conform unei analize făcute de Ziarul Financiar pe baza datelor de la Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar, la finalul anului trecut existau 54.500 de depozite cu o valoare de peste 100.000 de euro, în creştere cu 7.233. Valoarea cumulată a acestor depozite a fost de 54,5 miliarde de lei, adică 20% din totalul depozitelor bancare. Faţă de 2020, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro a crescut cu 7 miliarde de lei, respectiv de la 47,3 miliarde de lei la 54,5 miliarde de lei. Faţă de 2010, valoarea depozitelor de peste 100.000 de euro, a crescut de peste trei ori, respectiv de la 16,5 miliarde de lei la 58,8 miliarde de lei, iar numărul depozitelor a crescut de la 12.665 la 54.471. 100.000 este limita maximă de garantare a depozitelor de către stat în cazul în care o bancă intră în faliment. Ce este peste 100.000 de euro intră la masa credală. Ce este cel mai interesant lucru este faptul că această creştere a economisirii şi a depozitelor de peste 100.000 de euro a avut loc într-o perioadă de scădere a dobânzilor, atât la lei cât şi la euro.

În 2021 dobânda medie la depozite a fost de 1,58%, un nivel extrem de redus. La o inflaţie de 8,19%, cât a fost anul trecut, şi la această dobândă medie, cei care au avut depozite în bancă s-au trezit cu o dobândă real negativă de -6,61%. Bineînţeles că dobânda medie este formată din mai multe niveluri de dobândă. Am avut bănci care ofereau o dobândă de 1%, dar şi bănci care au oferit o dobândă de 3%. Băncile, în special cele mari – top 10 bănci controlează 80% din sistemul bancar –, au depozite mai mari decât credite, aşa că îşi pot permite să ţină dobânzile pentru economii jos, chiar dacă inflaţia este în creştere.

Întrebarea care se pune este de ce oamenii continuă să-şi ţină banii la bancă, deşi nivelul de dobândă este extrem de scăzut comparativ cu inflaţia. Măcar dacă ar investi o parte din bani în fonduri mutuale, în titluri de stat sau direct pe Bursă, unde pot să obţină câştiguri mai ridicate fără să aibă riscuri majore. Un răspuns l-a oferit Adrian Benţa, consultant financiar, într-o emisiune la Aleph Business: „Până la urmă, îţi ţii banii la bancă mai puţin pentru dobânda pe care o iei, şi mai mult ca un mijloc de protecţie ca să nu-ţi ţii banii acasă, la saltea sau să nu-i cheltuieşti dacă îi ai în faţa ochilor. Ironic, sistemul bancar românesc a ajuns ca băncile elveţiene, acolo unde bogaţii lumii îşi ţin banii mai puţin ca să câştige, şi mai mult ca un mijloc de protecţie în vremuri tulburi, ca să nu-i pierzi. Cei care-şi ţin banii în Elveţia au ca principal obiectiv conservarea valorii şi siguranţa banilor şi mai puţin obţinerea unor randamente care să acopere inflaţia sau deprecierea altor active. Exact ca şi la noi, îţi ţii banii în bancă pentru siguranţă, şi mai puţin pentru investiţie.

Acum, când a venit războiul din Ucraina, o parte din români, cei cu mai mulţi bani, şi-au scos economiile din depozite, i-au pus pe contul curent ca să aibă acces imediat sau i-au schimbat în euro şi dolari. Dobânda sau randamentul de depozit nu mai contează. Important este accesul rapid la bani şi siguranţa fizică a lor. Şi în acest an inflaţia va depăşi cu mult dobânda la depozitele bancare, chiar dacă aceasta este în creştere. Dar acest lucru contează mai puţin, atâta timp cât, psihologic, românii cred că la bancă banii lor sunt în siguranţă.

(cristian.hostiuc@zf.ro)