Concomitent cu sosirea pandemiei în Europa şi cu restricţiile pe care le-a adus aceasta, piaţa criptomonedelor – condusă de bitcoin – a început să crească în martie 2020 şi nu s-a mai oprit până în primele zile ale lunii ianuarie, când a atins un maximum istoric de 41.962 de dolari. Cu un val de bani noi care intră în piaţă, dezbaterile din jurul criptomonedelor s-au reaprins, iar rolul bitcoin este pus din nou sub lupă, precum şi educaţia financiară a celor care aderă la acest fenomen.

„Pentru compania noastră, anul 2020 a adus un multiplu de 10x din toate punctele de vedere, de la utilizatori şi până la imagine, satisfacţia clienţilor, feedback. Noi suntem un start-up, iar explozia se simte mai puternic pentru noi, însă cred că putem spune că 2020 a fost anul de 10x în piaţa criptomonedelor”, a declarat Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange, unul dintre cele mai populare exchange-uri din piaţa locală, cu mii de utilizatori.

El estimează că numărul celor care investesc în România în criptomonede se ridică la peste 50.000 de oameni, după o creştere puternică începută anul trecut. Într-un interviu anterior, Morra estima în martie 2020 piaţa din România la circa 15.000 de oameni. Fiind încă la început, nu există însă o estimare exactă a numărului de participanţi ai acesteia.

Cu toate acestea, creşterea numărului de investitori s-a confirmat ca unul dintre factorii care au condus creşterea preţurilor pentru monedele digitale în ultimele 9 luni, la intersecţie cu alţi factori, precum intrarea investitorilor instituţionali în piaţă, teama de inflaţie şi halvingul bitcoin (n.red: înjumătăţirea recompensei pentru mineri, deci a numărului de monede noi care ies pe piaţă).

În acelaşi timp, sumele tranzacţionate în România au crescut, conform CEO-ului LDV Exchange, iar piaţa locală a început să cunoască o anume efervescenţă şi în zona persoanelor juridice.

„Noi avem şi conturi corporate, de firmă, în cadrul platformei. Încă nu sunt reglementări foarte bune pentru persoanele juridice, dar sunt condiţii în care dacă vorbeşti cu un contabil sau cu un jurist poţi ieşi chiar mai bine decât pe persoană fizică. Am înregistrat un număr semnificativ de firme înscrise, dar a crescut şi valoarea tranzacţiilor.”

Creşterea de 750% înregistrată de bitcoin din 12 martie 2020 până în 8 ianuarie 2021 a atras şi atenţia românilor, în contextul în care chiar şi oamenii neexperimentaţi în privinţa investiţiilor sunt interesaţi de multipli atât de mari.

„Este un moment încărcat de acţiune şi efervescenţă, care îţi dă senzaţia că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket şi m-a oprit un gardian care a văzut că pe maşina mea scrie bitcoin şi m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea şi el să investească.”

Mai mult, printre cei 50.000 de români care investesc în criptomonede există şi cazurile  mai atipice de persoane cu o anumită educaţie financiară, care tranzacţionează într-o manieră specializată.

„Sunt mai puţine femei care investesc în criptomonede decât bărbaţi, iar femeile în vârstă chiar reprezintă o categorie atipică. A fost cazul unei femei în vârstă care m-a întrebat lucruri punctuale, comisioane de depunere pentru Ethereum (n.red: a doua cea mai mare criptomonedă), întrucât cumpăra Ethereum şi vindea la o firmă din SUA, făcea trading pentru utilizatori. Ea avea 62 de ani şi am fost surprins că era la un nivel de înţelegere foarte avansat, însă am aflat că lucrase într-o bancă şi era destul de experimentată”.

Recent, George Rotariu, CEO al Bitcoin România, companie care operează o franciză de ATM-uri cu criptomonede, a declarat în cadrul emisiunii ZF Live că românii au deja circa 1 miliard de euro în criptomonede.

Despre educaţie şi riscuri

În goana după randamente ieşite din comun, mulţi dintre investitorii de retail care sunt la început de drum se confruntă cu lipsa educaţiei financiare, mult-dezbătută în România.

„Noi românii suntem deficitari la educaţie financiară, inclusiv eu am fost foarte mult timp. Noi românii suntem învăţaţi doar de economisire, în sensul să punem bani deoparte, dar acum mi se pare că este echivalentul unui păcat să stea banii degeaba. Ar trebui să fie al 11-a păcat: nu lăsa banii să stea”, a subliniat Marius Morra.

Cu toate acestea, condiţiile ca cineva să câştige în piaţă sunt strâns legate de educaţia financiară pe care o are acel român devenit investitor. Cunoaşterea precară şi lipsa de răbdare pentru a cerceta monedele digitale în care investesc i-ar putea conduce pe români spre pierderi.

„Dacă rămânem în logica aceasta de «păcate», cred că al 12-lea păcat ar fi reprezentat de faptul că oamenii nu mai citesc. Noi am făcut schimbări destul de mari în platformă, am făcut butoanele mai mari, mai colorate, ne-am orientat după studii despre comerţul online care dovedesc că oamenii nu mai citesc. Ei vor să facă acum, vor drumul scurt, nimeni nu vrea să se documenteze”.

Pentru a aborda lipsa de educaţie, LDV Exchange a lansat un proiect de educaţie în domeniu, denumit „Prima Criptomonedă”, alături de compania de blockchain Elrond din Sibiu.

Mai mult, Marius Morra face aici o diferenţiere, întrucât el consideră că pe lângă cei care nu vor să se documenteze sunt şi cei care nu au timp, dar au bani, iar pentru aceştia din urmă vor apărea noi soluţii în piaţă în următoarea perioadă.

„Vrem să venim în întâmpinarea lor cu un fel de manager de portofoliu, în care să pui nişte bani şi să te intereseze doar să punctezi un anumit profit, să nu te intereseze ce şi cum se cumpără. Aici ţine de noi ca şi companie să venim cu soluţii noi în piaţă. Vrem să avem câţiva colaboratori, deja am identificat câteva firme dar mai căutăm, firme în care să putem avea încredere pentru a avea grijă de portofoliile oamenilor care nu au timpul sau dispoziţia să se intereseze mai mult”.

Bitcoin în 2021

După un raliu care a dus pentru scurt timp valoarea totală de piaţă a criptomonedelor la peste 1.000 de miliarde de dolari, valoarea pieţei se situa marţi, 12 ianuarie, la ora 15:20 (ora României) la valoarea de 950 de miliarde de dolari, conform platformei CoinMarketCap. Astfel, bitcoin se situa la peste 34.700 de dolari, cu o capitalizare de aproape 650 de miliarde de dolari.

Aceste creşteri au readus în discuţie rolul bitcoin, în contextul în care mulţi dintre susţinătorii pieţei susţin că acesta este „noul aur” şi că va deveni o parte integrantă a sistemului financiar global, sau îl va da peste cap din temelii. Dincolo de această abordare înfocată, Marius Morra crede că bitcoin este un deschizător de drumuri pentru alte elemente care modifică pieţele financiare şi transferurile de bani.

„Cel mai mare câştig al bitcoin până acum este că nu mai are nevoie să întindă cartea de vizită. De la un challenger care atinsese 20.000 de dolari în 2018 pentru ca mai apoi să o ia în jos, a crescut la un nou maxim istoric şi nu mai are nevoie să se prezinte. Chiar şi investitorii instituţionali au auzit de bitcoin şi au început să investească, deci aceasta a fost un fel de confirmare”

De altfel, una dintre trăsăturile care caracterizau bitcoin a fost anonimitatea, însă în contextul în care evoluează pieţele la nivel global, măsurile de tip KYC (Know Your Customer – măsuri gândite pentru a şti cine este în spatele conturilor, ca parte a luptei împotriva spălării banilor) au devenit larg răspândite.

Marius Morra, CEO şi cofondator al LDV Exchange: „Este un moment încărcat de acţiune şi efervescenţă care îţi dă senzaţia că aproape toată lumea a auzit deja de bitcoin. Ieri am fost la un supermarket şi m-a oprit un gardian care a văzut că pe maşina mea scrie bitcoin şi m-a întrebat care este treaba cu acest bitcoin, că ar vrea şi el să investească.”

„S-a pornit cu această anonimitate, dar în 2021 această chestiune nu mai este la fel de bună. Eu nu aş duce criptomonedele către zona aceasta de anarhism în care facem noi P2P, nu ne mai interesează băncile, nu ne mai interesează guvernele, ci aş axa-o pe îmbunătăţirea vieţii consumatorului. În primă fază băncile şi serviciile clasice de transfer luau comisioane foarte mari pentru transferul banilor. Western Union ia 8% ceea ce este enorm, iar fintech-urile ca noi au venit şi puţin câte puţin determină giganţii financiari să scadă comisioanele.”

Un alt exemplu care arată utilitatea monedelor digitale dincolo de tranzacţionarea pentru profituri este proiectul de monedă digitală EGLD, lansat de sibienii de la Elrond. În acest caz discutăm în primul rând despre transferuri mai rapide şi cu costuri mai reduse. Dacă bitcoin permite circa 7 tranzacţii pe secundă – ceea ce îl face insuficient pentru transferuri şi plăţi – Elrond îşi propune 10.000 de tranzacţii pe secundă, devenind o opţiune viabilă.

„Eu nu cred că bitcoin trebuie să facă totul, este ok să se ducă el către zona de stocare de valoare şi să vină altele pentru tranzacţii rapide, pentru a ne plăti cafeaua sau pentru a plăti în magazine. Monopolul nu este bun în niciun domeniu. Eu personal nu mi-aş dori ca bitcoin să facă 1.000 de lucruri în zona criptomonedelor”.

Abordarea reglementatorilor şi autorităţilor fiscale faţă de criptomonede a cunoscut o evoluţie în ultimii ani, iar în România persoanele fizice care obţin câştiguri din criptomonede trebuie să plătească impozit 10% din diferenţa pozitivă dintre preţul de vânzare şi preţul de achiziţie. În acest sens există o particularitate: câştigul sub nivelul de 200 de lei pe tranzacţie nu se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor dintr-un an fiscal să nu depăşească suma de 600 de lei.

„Noi încurajăm plata taxelor. Vorbeam cu oameni din Germania, spre exemplu, unde taxele sunt mult mai mari, aproape de 50%. De-asta în România este aproape un mic paradis din punct de vedere fiscal.”

Cu toate acestea, unele discuţii ale investitorilor în bitcoin de pe grupurile de social media se concentrează pe ideea de a evita plata taxelor datorate pe câştigurile din criptomonede, însă aceştia sunt de cele mai multe ori începători.

„Asta vine ca o problemă de imagine a sistemului pentru că tu plăteşti şi vezi că banii tăi parcă nu se regăsesc nicăieri, nu îi vezi în spitale, în străzi. Cred că dacă s-ar vedea mai mult nu ar exista genul acesta de discuţii şi nu la acest nivel.”

Marius Morra, care a pariat anterior că anul 2020 ar putea aduce o valoarea totală a pieţei de peste 1.000 miliarde dolari, are un nou pariu şi anume că 2021 ar putea fi anul în care se lansează prima monedă digitală la nivelul unui stat.

Acesta s-ar putea adeveri în contextul în care China se pregăteşte să îşi lanseze moneda digitală naţională, potrivit CNN, iar Beijingul s-ar putea folosi de acestă pârghie pentru a dărâma supremaţia dolarului în pieţele financiare globale.

De asemenea, anul 2021 ar putea aduce şi o atenţie sporită din partea autorităţilor, în contextul în care se discută despre reglementări mai dure în SUA, spre exemplu.

De ce a crescut bitcoin?

De la 4.927 de dolari în data de 12 martie la un maxim istoric de 41.962 de dolari în data de 8 ianuarie, bitcoin a crescut cu 750% în mai puţin de 10 luni, ceea ce a determinat atât investitorii, cât şi observatorii să se întrebe acelaşi lucru: de ce a crescut bitcoin?

Unul dintre motivele punctate în cadrul unei analize Investopedia ar fi spargerea punctului de rezistenţă. În iunie 2019 bitcoin reuşise din nou să ajungă la aproape 14.000 de dolari, însă la acel moment preţul s-a dus brusc în jos până la 3.800 de dolari, întrucât piaţa criptomonedelor a cunoscut un punct de rezistenţă.

În octombrie 2020, bitcoin s-a apropiat din nou de acest punct, însă a scăzut rapid. În data de 4 noiembrie, bitcoin a reuşit să spargă pragul de 14.000 de dolari şi să se îndrepte rapid spre maximul istoric de 20.000 de dolari. În baza acestei evoluţii, mulţi investitori au început să se uite iar spre piaţă şi au început să cumpere.

Sumele enorme pompate de guverne în economie au readus teama de inflaţie, iar aceasta a reprezentat un alt factor care i-a împins pe investitori spre bitcoin pe parcursul anului 2020. Astfel, bitcoin a acţionat ca un „activ sigur”, într-o gamă care cuprinde în mod tradiţional active precum metalele preţioase şi acţiunile companiilor din sectoare mai puţin volatile.

Un alt factor care a condus preţul a fost reprezentat de adoptarea bitcoin ca mijloc de plată. Recent, PayPal a anunţat că le va permite comercianţilor să cumpere, să vândă, să deţină şi să accepte bitcoin şi alte criptomonede la plată. Această veste a împins puternic în sus preţul bitcoin, în contextul în care PayPal are circa 350 de milioane de utilizatori şi 20 de milioane de comercianţi activi cu care lucrează.

Un flux de capital a intrat în piaţă şi dinspre investitorii instituţionali, iar cel mai notabil efort înspre criptomonede al fondurilor de investiţii a venit din partea companiei MicroStrategy, care a investit circa 425 de milioane de dolari în bitcoin. La scurt timp după această companie, procesatorul de plăţi Square a anunţat că a investit circa 50 de milioane de dolari în piaţă.

Alte companii publice au făcut mutări similare: Galaxy Digital Holdings a investit circa 134 de milioane de dolari, iar Hut 8 Mining Corp a investit peste 36 de milioane de dolari. Investopedia a identificat un număr de 18 companii şi fonduri de investiţii care au investit un total de 8,8 miliarde de dolari în criptomonede.

Un alt eveniment care a influenţat preţul a fost aşa-numitul „bitcoin halving”, o actualizare a sistemului care are loc odată la 4 ani, în cadrul căreia se înjumătăţeşte recompensa primită de mineri. Astfel, ultimul halving a redus recompensa la 6,25 bitcoin, ceea ce înseamnă şi un flux mai mic de monede noi care intră în piaţă.