Gradul de asigurare a locuinţelor în România este la un nivel alarmant de mic, 20% dintr-un fond locativ de circa 9,6 milioane de locuinţe, conform celor mai recente date INS, ceea ce înseamnă că la un cutremur cel puţin la fel de devastator ca cel din 1977, proprietarii a 7,7 milioane de locuinţe nu vor putea primi nici măcar ajutor de la stat dacă nu au o poliţă obligatorie de locuinţă (PAD).

Anul 2023 a dat startul unor noi provocări, mai exact două cutremure devastatoare de peste 7 grade pe scara Richter care au pus în genunchi Turcia, urmate de alte seisme de magnitudini mai mici, dintre care unul de peste 5 grade în România, judeţul Gorj. Aceste evenimente au atras din nou atenţia asupra locuinţelor din România, cât de stabile ar fi în cazul unui cutremur, dar şi gradul de asigurare a acestora. Motivul pentru care asigurarea locuinţelor este esenţială, pe lângă faptul că poliţa obligatorie de locuinţă (PAD) este o asigurare obligatorie, asemeni poliţei RCA în cazul autovehiculelor, este şi faptul că în cazul în care proprietarii nu îşi asigură locuinţa cu o poliţă PAD, acest lucru, prin lege, obligă statul să nu poată interveni prin sprijin financiar în cazul unuia dintre cele trei riscuri catastrofale care au fost incluse în poliţă obligatorie, acestea fiind definitorii pentru regiunea din care face parte România.

Pe lângă faptul că România a mai trecut printr-un cutremur devastator în anul 1977, acest subiect este în continuare lăsat deoparte în detrimentul altor subiecte de actualitate. Prin urmare, 45 de ani mai târziu, cutremurele recente atât din Turcia, cât şi din România nu fac decât să arate cât de mult timp a trecut din 1977 până în prezent fără ca locuinţele să fie 100% asigurate printr-o formă minimă de protecţie, respectiv o poliţă PAD.

Astfel, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a ajuns la 1,85 milioane la finalul lunii ianuarie 2023, însemnând circa 20% dintr-un fond locativ total la nivel naţional de circa 9,6 milioane de locuinţe, conform celor mai recente date INS, însemnând că un număr de 7,7 milioane de locuinţe nu ar putea beneficia nici măcar de ajutorul statului din cauză că nu deţin o poliţă obligatorie PAD.

Poliţa obligatorie PAD are un preţ standard bazat pe două tipuri de locuinţe. Astfel, pentru locuinţe de tip A, care sunt construite cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exterior din piatră, cărămidă arsă, lemn ori din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic, preţul este de 20 de euro pe an, iar despăgubirea maximă este de 20.000 euro. Pentru locuinţe de tip B, care sunt construite cu o construcţie cu pereţi exterior din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimici, de exemplu chirpici, preţul primei de asigurare este de 10 euro pe an, iar despăgubirea maximă este de 10.000 euro.

Având în vedere caracterul obligativităţii de a avea o poliţă PAD, care este la fel precum o asigurare RCA pentru un autoturism, gradul de asigurare a locuinţelor ar trebui să fie semnificativ mai mare. Pe de altă parte, comparativ cu poliţele RCA, nivelul supravegherii şi monitorizării locuinţelor care ar trebui să fie asigurate cu o poliţă PAD este aproape inexistent. Conform legii, primarii, prin compartimentele de specialitate, au obligaţia de a furniza Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) lista tuturor construcţiilor cu destinaţia de locuinţă, inclusiv a celor cu destinaţia de locuinţă socială, amplasate în unitatea administrativ-teritorială în cauză. Ulterior, PAID are obligaţia de a transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor şi valoarea primei obligatorii datorate de fiecare. Apoi, primarul, prin compartimentul de specialitate, trebuie să trimită scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire de către debitori, în termen de 3 zile de la data primirii listei.

Nicoleta Radu, CEO al PAID, a spus recent în cadrul emisiunii de business ZF Live că nu există informaţii privind impunerea unor amenzi, care în mod normal ar varia de la 100 lei până la 500 lei, pentru lipsa deţinerii unei poliţe PAD. De asemenea, legea obligă şi primăriile să îşi asigure locuinţele aflate în proprietatea privată, iar potrivit CEO-ului PAID, dintr-un număr de 118.000 locuinţe, câte sunt în proprietatea primăriilor, doar 30.000 sunt asigurate, ceea ce înseamnă că nici măcar primăriile nu respectă legea.

În ultimii patru ani, numărul poliţelor obligatorii de locuinţă a crescut cu doar 8,5%, de la 1,7 milioane în 2018, la 1,85 milioane în luna ianuarie 2023, conform celor mai recente date statistice publicate pe site-ul PAID. Din totalul de 1,85 milioane de poliţe PAD la nivel naţional, puţin peste 1,46 milioane de poliţe se regăsesc în 20 de judeţe din totalul de 42 de judeţe din România. Bucureşti-Ilfov conduce cu un număr de aproape 476.000 de poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei, restul judeţelor aflându-se sub 100.000 locuinţe asigurate. În ceea ce priveşte volumul total al subscrierilor,  la finalul primelor nouă luni din 2022 s-a înregistrat o valoare de 475,7 mil. lei, în creştere cu 9,2% faţă de perioada similară din 2021. Din totalul subscrierilor, doar 28%, respectiv 132,3 mil. lei provin din poliţele de asigurare obligatorie a locuinţei, restul sunt subscrieri care provin din zona asigurărilor facultative de locuinţă.