Dimensiunea legii dării în plată s-a văzut în luna februarie, când, la dezbaterile din Senat pe tema acestei legi, BNR fost reprezentată de cei doi viceguvernatori, Liviu Voinea şi Bogdan Olteanu, precum şi de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

Sugestiv pentru amploarea fenomenului este şi faptul că, după luni de tăcere, când au încercat să negocieze şi să rezolve lucrurile în culise, şi şefii băncilor comerciale au coborât din turnul de fildeş şi au ieşit la atac împreună. Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat o conferinţă de presă extraordinară pe tema celei mai controversate legi a momentului. Şi astfel, liderii celor mai mari bănci din sistem, afiliaţi la ARB şi la Consiliul Patronatelor Bancare din România, au reuşit să se adune în pre-mieră la aceeaşi masă încercând să combată pe aceeaşi voce legea dării în plată.

Legea privind darea în plată a imobilelor a generat reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice.

Bancherii au avertizat că „nota de plată“ după aplicarea legii privind darea în plată a imobilelor va fi plătită într-o primă fază de bancheri, însă costurile finale vor fi transferate către clienţi, vor fi suportate de români. „Cine plăteşte nota de plată? Într-o primă fază, băncile, pentru că trebuie să constituie provizioane suplimentare. În mod evident, este o pierdere pentru sistemul bancar. Poate fi suportată de sistem? În mod cert, da. Dar acesta este doar primul pas de impact. Ce se întâmplă mai departe? După promulgarea legii se dau case în plată, băncile vor fi obligate să le vândă, creşte oferta pe piaţă. Pentru a se proteja de risc, băncile vor înăspri condiţiile de creditare“, a declarat Sergiu Oprescu, preşedintele ARB. El a recunoscut pierderea de către bănci a „bătăliei populisto-mediatice“ privind legea dării în plată, susţinând că bancherii nu au reuşit să comunice foarte bine pe acest subiect.

Reacţia bancherilor a venit după ce guvernatorul BNR Mugur Isărescu a criticat „vocea stinsă“ a ARB şi a arătat că există confuzie foarte mare în rândul societăţii în privinţa legii dării în plată.

Varianta iniţială a legii a atras critici şi de la Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii dării în plată, deputat PNL, susţine că băncile nu-şi asumă niciun risc şi a spune astăzi că dispare creditarea imobiliară în România din cauza legii dării în plată este o minciună.

„Dacă un client îşi asumă dobânda şi eventual fluctuaţia cursului, este echitabil ca banca să-şi asume riscul ipotecii. Nu este normal să urmăreşti un om toată viaţa pentru un credit pe care tu, bancă, l-ai dat şi tot tu ai considerat o ipotecă evaluată de tine care să acopere acel împrumut. După căderea pieţei imobiliare din 2008 a scăzut şi preţul imobilelor puse în garanţie, ceea ce înseamnă că în prezent clienţii sunt cei care suportă devalorizarea“.

Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor a fost chiar faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom.

Senatorii au adoptat cu unanimitate de voturi legea dării în plată, dar cu modificări faţă de proiectul iniţial. Concret, senatorii au decis ca programul Prima casă să rămână sub incidenţa legii, dar, în acelaşi timp, au admis propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă, care vor fi luate în calcul la aplicarea legii.

Acum urmează o nouă etapă, legea intrând în malaxorul Camerei Deputaţilor. Rămâne de văzut dacă parlamentarii din camera decizională vor agrea sau nu propunerea BNR privind introducerea unui plafon maxim de 150.000 de euro pentru imobilele cu destinaţie de locuinţă. Şi dacă Prima casă va intra sau nu sub incidenţa acestei legi.

Cu toate că bancherii au avertizat că vor ma-jo-ra avansul la creditele ipotecare dacă va fi aprobată legea privind darea în plată a imobilelor, deja trei bănci – Raiffeisen, Bancpost şi Banca Ro-mânească – nu au mai avut răbdare şi au decis să facă deja această mişcare pentru împrumuturile imobiliare în lei şi euro în toiul dezbaterilor din Parlament pri-vind darea în plată.

Raiffeisen, un jucător de top cinci din sistem, a majorat la finele lunii ianuarie avansul solicitat pentru creditele imobiliare de la 15% la 35% pentru segmentul finanţărilor în lei şi de la 25% la 40% pentru cele în euro. Bancpost, care are ca acţionar majoritar grupul elen Eurobank, a decis să majoreze avansul pentru creditele în lei de la 15% la 33%, iar cele în euro de la 25% la 43%. Banca a argumentat că „proiectul legii dării în plată determină schimbarea profilului de risc asociat produsului de creditare“. Totodată, Banca Românească, un jucător de talie medie din sistemul bancar şi tot cu acţionariat elen, a majorat avansul so-li-citat unui client pentru creditele imo-biliare în lei de la 15% la 35%, iar pen-tru cele în euro de la 20% la 40%.

BRD-SocGen, a doua bancă din sistem, a majorat deocamdată doar avansul pentru  creditele ipotecare în euro de peste 25 de ani. Concret, BRD a decis să majoreze avansul la 50% pentru creditele ipotecare în euro acordate pe o perioadă mai mare de 25 de ani, în timp ce pentru împrumuturile în aceeaşi monedă, dar pe o durată mai mică de 25 de ani, avansul este de 25%.

Forma finală a legii rămâne deocamdată o necunoscută. Indiferent cum va ieşi din Parlament, cert este că de această dată preşedintele Klaus Iohannis nu mai poate trimite legea înapoi în forul legislativ, rămânând doar posibilitatea contestării actului normativ la Curtea Constituţională.