"În ultima vreme fiecare medic ajunge să aibă chiar mai multe evenimente de acest fel pe an" spune Raluca Simion, membru al Asociaţiei Internaţionale de Drept Penal, văzând ca explicaţie faptul că pacientul devine tot mai bine informat în ce priveşte drepturile sale şi sesizează tot mai des cazurile de malpraxis. După ce a finalizat studiile în drept, Raluca Simion şi-a făcut doctoratul în medicină legală pe tema malpraxisului, o zonă cât se poate de neacoperită de practicienii în drept. Ea observă că unele plângeri se adresează doar Colegiului Medicilor - "mai ales din cauza costurilor impuse de instanţă, avocat, documente, expertize", în timp ce altele ajung direct la judecător.

EXISTĂ MULT MAI MULTE PROCESE PE ROL", spune şi Eduard Simionescu, director general al GrECo JLT, broker şi consultant în asigurări. Calitatea serviciilor medicale în sectorul de stat nu a ţinut pasul cu evoluţia culturii populaţiei, iar cazurile din presă au făcut ca oamenii să fie mai informaţi, potrivit executivului. "Medicul nu conştientizează că ar putea să-şi vândă casa şi maşina în situaţia în care greşeşte, iar tendinţa de a deveni mai atenţi nu este tocmai abruptă", explică Simionescu, cu menţiunea că mulţi încă văd o astfel de poliţă drept o simplă formalitate - "câtă vreme poţi să cumperi o simplă hârtie cu 50 de euro, de ce să plăteşti 500 de euro pe ea?". Până a ajunge în instanţă se parcurge etapa de Parchet pentru că, dacă s-ar apela la calea civilă, ar însemna ca pacientul să plătească o pondere din cuantumul despăgubirilor cerute drept taxă de timbru. Pe calea penală, nu se plăteşte această taxă, iar medicul devine brusc mai expus, dat fiind că e o modalitate de a-i arăta că pacientul este dispus să meargă mai departe, de a-l speria şi de a-l determina să discute. "Indiferent cât de mici Dumnezei se cred medicii, în situaţia în care sunt chemaţi la Parchet să dea declaraţii se schimbă total." Infracţiunea cel mai des incriminată este cea de vătămare corporală, care se sancţionează cu amendă penală sau chiar închisoare. Cei mai expuşi sunt cei care activează în specialităţi precum obstetrică-ginecologie, pediatrie, neonatologie, chirurgie sau ATI. Raluca Simion explică faptul că de cele mai multe ori medicul are câştig de cauză, dar nu mereu pentru că ar avea dreptate. Avocatul susţine că instanţele nu aveau până de curând experienţă, probele nu erau administrate corect, expertizele nu se făceau corect şi la timp şi, de aceea, medicii găseau mai uşor portiţa prin care să fie declaraţi nevinovaţi.

"Eu pierd ceva timp până înţelege procurorul sau instanţa despre ce este vorba", spune Simion, completând că argumentele clare de natură juridică reuşesc totuşi să îi lămurească. Cea mai dură pedeapsă pe care a întâlnit-o este condamnarea la doi ani de închisoare cu suspendare şi obligaţia de a plăti o despăgubire de jumătate de milion de euro, ca soluţie a unui proces pe latură civilă. Alături de medic, suma respectivă este achitată şi de unitatea spitalicească în care profesează, întrucât are obligaţia de a răspunde solidar cu cel care a greşit."E ca la maşini, un RCA şi un CASCO", descrie Raluca Simion situaţia asigurărilor malpraxis, unde cei mai mulţi aleg soluţia mai ieftină a RCA-ului. Pentru a profesa, fiecare medic sau avocat trebuie să plătească poliţa obligatorie de asigurare. Suma acoperită de asigurător la o poliţă minimă ajunge la ordinul zecilor de mii de euro, însă creşte considerabil dacă medicul alege să plătească mai mult.

PÂNĂ DE CURÂND, ASIGURĂTORII NU OFEREAU ŞI DAUNE MORALE ÎN POLIŢA OBLIGATORIE, însă în cazul unui proces cu un medic, sunt mai greu de demonstrat costurile cauzate de eveniment, dar mai uşor suferinţele de ordin moral. "Asigurătorul ar urma să încerce o primă înţelegere cu pacientul şi plata unor sume în momentul în care e clară vinovăţia medicului", explică avocatul, cu trimitere la modificările din noua lege a sănătaţii care ar urma să oblige părţile să ajungă la o soluţie comună înainte de a înainta cazul în justiţie. Până în prezent, asigurătorii nu plăteau poliţele pentru că nu aveau garanţia că s-a greşit, iar decizia finală a instanţei de judecată poate dura ani buni. Colegiul Medicilor are un rol pur facultativ, sancţiunile impuse de instituţie nefiind considerate mai importante decât decizia ca urmare a unui proces - de regulă Colegiul acordă mustrări sau sancţiuni administrative.

"Cred că sunt inconştienţi. Cei care încheie o poliţă facultativă, care asigură despăgubiri mai mari, sunt sub zece la sută. Restul sunt naivi", explică avocatul, arătând că diferenţa de la o sută, cea obligatorie, la mai bine de cinci sute de euro, cea facultativă, deşi mare, poate să-i asigure în fiecare zi într-o meserie extrem de expusă riscului de a greşi. Faptul că nu există un precedent juridic cu pedeapsă de executare îi face pe medici să ignore aceste riscuri.

SUTE DE PROCESE SE AFLĂ PE ROLUL INSTANŢELOR DE JUDECATĂ PENTRU CAZURI DE MALPRAXIS, iar durata până la soluţia finală poate dura chiar şi cinci ani. Noua lege a sănătăţii va aduce modificări menite să introducă plata unor sume agreate în comun de medic, asigurător şi pacient, nu atât de mari ca acelea acordate de instanţă, dar obţinute mult mai rapid. Totodată se va introduce şi medierea, pentru a se încerca să se ajungă la o înţelegere şi a se evita pe cât posibil procesele. "Există medici în Vest care plătesc poliţe chiar şi de zece mii de euro pe an. Nu o să ajungem acolo prea curând, dar trebuie să înţelegem rolul social al acestor asigurări, la fel cum l-am acceptat pe cel al asigurărilor auto obligatorii", conchide Eduard Simionescu.