Revolut, fintech-ul care a acaparat milioane de clienţi ai băncilor din Europa, plănuieşte să devină o bancă în toată regula, care raportează inclusiv datele financiare precum activele la BNR începând de anul viitor. Dar în mixul de fintech şi bancă, care dintre ele predomină, care capătă amploare şi care sunt planurile?

Revolut, marele perturbator al pieţelor europene, a început uşor, dar sigur să ofere servicii financiare în ultimii ani, de la credite de nevoi personale până la diverse alte produse, cel care se află în lucru şi pe care încearcă să îl lanseze şi pe piaţa locală fiind creditul ipotecar. Dar care este de fapt direcţia celui mai mare fintech din zona bancară, practic iniţiatorul sau, mai concret, acceleratorul noului trend, care a pus pe jar băncile tradiţionale, acestea ajungând chiar să-şi creeze bănci digitale separat de modelul tradiţional doar pentru a putea concura cu această nouă tornadă din zona financiară?

Viziunea internaţională

Victor Stîngă, CFO al Revolut, a spus într-un interviu pentru ZF că Revolut este o companie mai ales de fintech, pe zona bancară, iar compania urmăreşte să ofere soluţii de lifestyle complementare serviciilor de banking.

„De aici avem un plan proeminent în zona de călătorie. Am lansat Stays, am lansat Experiences, acestea sunt produse nonfinanciare, dar sunt complementare. Recent am lansat rewards în anumite pieţe prin care li se permite clienţilor să aibă oferte la brandurile lor preferate. Obiectivul este de a face experienţa Revolut mult mai atractivă. Bankingul este coloana vertebrală, iar produsele pot fi financiare sau nonfinanciare. Da, deci noi noi încercăm să ne gândim cum serviciile de plăţi, serviciile de depozite, serviciile de credit apar în contextul clienţilor noştri. Ştim că clienţii folosesc produsul pentru shopping, folosesc produsul pentru călătorie, aşa că ne gândim, e parte din experienţa asta, poate din contextul ăsta care sunt produsele pe care putem să le oferim, să facem experienţa folosind Revolut mai completă şi poate fi vorba despre soluţii financiare sau nonfinanciare”, a explicat Victor Stîngă.

Pentru Revolut, Marea Britanie şi Europa sunt hipe markets, iar în aceste zone se observă creşteri accelerate. „Acum trei ani, probabil eram foarte puternici în Europa de Est, incluzând România, UK şi Irlanda. În celelalte pieţe eram puţin în spatele competitorilor. Dacă ne uităm în 2023 şi 2024, suntem cea mai downloadată aplicaţie financiară în peste 17 ţări în Europa, inclusiv România. Deci nu câştigăm doar la nivel global, dar în fiecare piaţă câştigăm împotriva competiţiei locale”, susţine CFO-ul. În ceea ce priveşte România, Victor Stîngă a mai explicat că rămâne în continuare una dintre cele mai importante pieţe ca număr de clienţi, atât pe partea de retail, cât şi pe partea de business. „Continuăm să ne concentrăm pe România şi pe echipele de produs din România să lanseze produse targetate pentru piaţă şi pentru consumatorii din România”, a mai adăugat CFO-ul Revolut.

Din perspectiva dezvoltării, Victor Stîngă spune că fintech-ul se uită la pieţe şi în afara Europei precum America de Sud sau America de Nord. Revolut are prezenţă în APAC, Austrialia, Singapore, Japonia şi Noua Zeelandă, iar acum atenţia este îndreptată şi către India. „Considerăm că Europa este regiunea mamă, dar avem ambiţii şi ne gândim la Revolut ca la o companie globală, nu atât de mult o companie europeană sau companie din UK. În momentul în care lansăm sucursala locală şi IBAN local, noii clienţi ai Revolut din primele luni îşi depun salariile în Revolut, mult mai mult decât în trecut. Clienţii care sunt deja clienţi ai Revolut durează un pic de timp ca mesajul să ajungă la ei şi să-şi depună salariul în Revolut. Există distincţia aceasta. Traiectoria este în direcţia pozitivă, deci vedem un impact pronunţat al unui IBAN local”, a mai explicat Victor Stîngă. Din punctul de vedere al poziţionării, CFO-ul susţine că se observă că în toate ţările Revolut este înaintea băncilor digitale. El consideră că există o migraţie de la băncile tradiţionale care este ireversibilă, ba chiar accelerează. „Obiectivul nostru este să avem cel mai bun produs în comparaţie cu celelalte bănci tradiţionale în România, bănuiesc că Salt Bank sau George sau alte aplicaţii bancare. Noi considerăm că ce construim noi este foarte diferenţiat de cel mai bun produs din fiecare piaţă din Europa la momentul actual. Nu am văzut până acum o competiţie care să ne pună în pericol poziţia noastră în niciun fel. Până în momentul acesta nu vedem o alternativă atât de puternică încât să ne facă să ne regândim strategia. Suntem lideri de piaţă şi nu prea are sens să ne gândim la proiecte de achiziţii. Trebuie să continuăm să executăm strategia pe care o avem şi care ne-a pus lideri de piaţă ani la rând, atât ca număr de clienţi, cât şi ca rată de creştere.”

Viziunea locală

Din perspectivă locală, Gabriela Simion, CEO al Revolut România, consideră că viziunea companiei este de a schimba felul în care lumea se uită la serviciile financiare, pornind de la zona de banking. „Dar nu ne oprim aici, pentru că piaţa financiară a unui om nu stă numai în ce credite şi depozite accesează, ci pur şi simplu aplicaţia noastră este un ecosistem care-ţi aduce împreună toate elementele de care ai nevoie. Deci, pornind de la basics, o intermediere financiară de bază, credite, depozite şi apoi te duci în zona de lifestyle, de asigurări, de trading, options, stock şi alte elemente. Dar niciodată nu am vrut să devenim o altă bancă tradiţională, ci pur şi simplu vrem să identificăm problemele şi nevoile pe care clienţii le au şi să le simplificăm. Vrem să ne adresăm oricărei persoane, indiferent de nivelul de educaţie financiară pe care îl are. Deci aici cred că este marele avantaj şi marele diferenţiator pe care Revolut îl aduce faţă de ceilalţi jucători de pe piaţă.”

Gabriela Simion a mai adăugat că Revolut a fost mereu asociat ca fiind o aplicaţie pentru tineri, dar acum nu mai este neapărat adevărat. „Probabil că aşa am început cu early adopters şi tineri care au fost sau sunt digital natives, dar acum portofoliul nostru, cel puţin cel global, este foarte echilibrat pe categorii de vârstă. Deci acum avem clienţi ca orice instituţie financiară din toate categoriile de vârstă, dar avem servicii, produse şi servicii personalizate, astfel încât să fim alături de fiecare categorie de-a lungul vieţii şi să le oferim produse de care au nevoie la momentul respectiv. Revolut încă nu a introdus produsul de credit ipotecar, dar intenţionează să îl introducă pe prima piaţă în a doua jumătate a anului. Ne propunem două pieţe anul acesta şi apoi vor urma şi celelalte. România nu se află în primul val.”

Motivul pentru care România nu se află în primul val al introducerii creditelor ipotecare prin Revolut este că, din perspectiva reglementărilor, trebuie să existe un flux digital end to end care să permită acest lucru, a mai spus Gabriela Simion. „Începem cu ţări care sunt mult mai dezvoltate din perspectiva reglementărilor care permit un flux digital end to end. Noi nu suntem în România în această fază. Lipseşte un singur element pe care cumva va trebui să începem să-l adresăm local cu autorităţile, dar în principiu va fi un flux end-to-end digital, aşa cum este şi creditul de personal, cardurile de de credit, onboardingul, adică nu ne abatem de la această strategie de a fi o bancă exclusiv digitală.”

Din perspectiva creditării şi a produselor de creditare, CEO-ul Revolut România a explicat că fintech-ul se raportează la venitul mediu într-o anumită piaţă, dar nu este neapărat target market-ul companiei. „Deci suntem o bancă pentru toată lumea, dar evident, profilul de risc este foarte important, ne uităm la profilul de risc al clientului în momentul în care solicită un credit şi analizăm cererea. Cererea este foarte mare pentru creditele de nevoi personale, noi suntem destul de selectivi, dar, încă o dată, profilul este extrem de important şi cred că avem mult mai multe criterii la care ne uităm când analizăm o cerere de credit faţă de, să zicem un jucător în mod general tradiţional, care are şi opţiunea de a vedea clientul în sucursală. Sunt criterii care ţin de profilul tranzacţional cu noi, pentru că în momentul de faţă oferim credite numai clienţilor existenţi şi atunci adăugăm elemente legate de profilul lor tranzacţional în momentul în care analizăm.” În ceea ce priveşte piaţa din România, Gabriela Simion este optimistă şi susţine că Revolut nu simte competiţia din piaţă în niciun fel şi nici nu se observă o încetinire din perspectiva dezvoltării Revolut şi a evoluţiei pe piaţă. „Suntem deja banca numărul doi din România din punctul de vedere al numărului de clienţi, dar, ţinând cont că noi am început creditarea abia acum doi ani, cu un singur produs, din punct de vedere al activelor mă aştept să fim undeva în top 10, cu siguranţă în următorii doi ani nu vom provoca top 5, dar cine ştie. Revolut a aprobat credite în vlaoare totală de 300 de milioane de euro şi avem un sold de aproape 250 de milioane de euro, acestea fiind numai credite de nevoi personale. Am lansat acum două luni şi refinanţarea, care se bucură de multă notorietate”, a mai adăugat CEO-ul Revolut România.