Daca in anii trecuti lucrurile pareau sortite unei traiectorii mereu ascendente, acum economistii risca sa cada in extrema cealalta, a pesimismului cronic. “Am trecut brusc de la euforie la pesimism”, afirma si Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. “Primul val al crizei, care a inceput in a doua jumatate a anului 2007, nu s-a simtit in Romania, in timp ce al doilea val a fost ca un cutremur.” Sunt si analisti care afirma ca nimeni nu ar fi putut sa prevada criza, iar cei ce dau impresia ca au facut acest lucru au ghicit pur si simplu. “N-a prevazut nimeni criza. Cine a spus ca va urma recesiune a facut-o din intamplare, pentru ca era imposibil de prevazut”, sustine Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Era cert ca se acumulasera dezechilibre la nivel mondial, admite el, dar nimeni nu putea spune exact cand vor aparea consecintele, acum sau peste zece ani; s-a intamplat doar ca unii sa ghiceasca momentul. Dupa Dumitru, Nouriel Roubini, profesorul de la New York University care a prezis in urma cu doi ani aparitia crizei mondiale, iar acum este supranumit “Doctor Doom” al economiei, a facut acele afirmatii pur si simplu pentru ca oricum vedea totul foarte in negru.

Ce putem face acum? Am devenit suficient de neincrezatori in economisti incat sa le ignoram de-acum inainte sfaturile ce ne-ar putea ajuta sa iesim mai rapid din recesiune?

“Ar fi total gresit sa fim dezamagiti de economisti. Este si asta o meserie; la fel ca doctorii, care nu pot vindeca totul, nici economistii nu pot sa prevada toate schimbarile”, sustine Florin Pogonaru.

Daniel Daianu afirma ca stiinta economica nu este in niciun caz una “hard”, care se bazeaza pe date exacte si obtine rezultate la fel de exacte. Stiinta economica opereaza cu multe aproximari, spune el - nu este ca in fizica sau chimie, cu experimente de laborator. “Viata arata care dintre paradigme este mai potrivita.”

In loc sa se discrediteze, dimpotriva, se pare ca economistii devin acum tot mai importanti, intrucat cererea de informatii de specialitate este tot mai mare, iar rolul expertilor in gasirea unor solutii de iesire din criza este esential. “Economistul ramane important, cel putin pentru a evalua impactul acestor socuri neprevazute si pentru a concepe masuri si politici anticriza, precum si pentru corectarea pentru viitor a unora dintre fundamentele acestora”, sustine Albu. “Sunt importanti, n-ai ce sa faci. Altii de unde sa gasesti?”, conchide Serbanescu.