13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

„Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus - circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).