După ce pieţele globale de capital au intrat anul trecut pe un trend descendent, participanţii bursieri s-au uitat din ce în ce mai puţin către administratorii de fonduri mutuale şi au căutat instrumente mai sigure, cât şi un nivel mai ridicat de diversificare în portofoliu. Astfel, investitorii – inclusiv cei din România – s-au orientat acătre fonduri tranzacţionate la bursă datorită costurilor mai mici de finanţare şi avantajelor impuse de investiţiile realizate în mod pasiv. În acest sens, în ce măsură putem afirma că s-au dezvoltat strategiile investitorilor români?

Creşterea în popularitate a ETF-urilor (exchange traded funds - fonduri tranzacţionate la bursă) se datorează în primul rând intenţiei de a descoperi metode cât mai facile de a investi, în special din punctul de vedere al resurselor investite, respectiv timp şi capital, spune Radu Puiu, analist financiar în cadrul casei de brokeraj XTB.

Anul trecut, podiumul celor mai tranzacţionate instrumente pe XTB România a fost format exclusiv din ETF-uri, poziţiile patru şi cinci fiind ocupate de două grupuri tech: Palantir Technologies, dezvoltator de software-uri pentru agenţiile guvernamentale americane, şi UiPath, prima companie românească listată pe Wall Street.

În contextul în care pieţele bursiere s-au confruntat în 2022 cu probleme precum războiul ruso-ucrainean, o inflaţie ajunsă la maximul ultimelor decenii, creşterea preţului energiei, majorarea dobânzilor de referinţă la nivel global şi întreruperile suferite de lanţurile de aprovizionare din China, investitorii şi-au îndreptat atenţia fie spre instrumente mai sigure, precum depozite bancare şi titluri de stat, fie au optat să îşi diversifice poziţiile – în detrimentul administratorilor de fonduri.  Astfel, în 2022 activele industriei româneşti de asset management au coborât cu aproximativ 31%.

„ETF-urile seamănă cu o acţiune tipică de la bursă şi reprezintă o alternativă pentru cei ce doresc să investească, dar nu au timp sau know-how. Deşi, la prima vedere, acest instrument financiar ar putea părea foarte complex, iar conceptul, mai greu de înţeles, de fapt reprezintă o modalitate mult mai facilă de a investi într-o paletă foarte largă de instrumente precum indici, acţiuni cu capitalizare mare sau mai mică, mărfuri sau chiar obligaţiuni”, explică Radu Puiu.

O modalitate pasivă de investiţii

El argumentează că investitorii români sunt interesaţi de acest tip de instrument întrucât reprezintă o modalitate „la îndemână” care nu necesită o gestionare activă, putând reprezenta totodată o modalitate pasivă de investiţii. Avantajele unui ETF constau în faptul că instrumentul este mult mai simplu şi mai eficient din punctul de vedere al costurilor faţă de cumpărarea unui portofoliu de acţiuni, cât şi în utilizarea efectului de levier (leverage) şi în costurile mai mici de finanţare.

Fondurile tranzacţionate la bursă acoperă toate sectoarele majore ale economiei, de la domeniul financiar, energie şi telecomunicaţii la biotehnologie, metale preţioase şi industrie. La Bursa de Valori Bucureşti, luna trecută a marcat lansarea primului ETF sectorial, ETF Energie Patria-TradeVille, care replică dinamica indicelui BET-NG, unde sunt incluse companiile de pe Piaţa Principală a BVB care au obiectul de activitate energia şi utilităţile aferente. Anterior, singurul fond tranzacţionat la BVB era ETF BET Patria-Tradeville, care are la bază indicele de referinţă BET.

„ETF-urile se evidenţiază prin câteva puncte cheie. Dacă nu eşti un expert în ceea ce priveşte selectarea companiilor şi a acţiunilor pentru un portofoliu de investiţii, utilizarea ETF-urilor pasive poate fi utilă. Aceste instrumente financiare permit investitorilor să ţintească oportunităţi de investiţii foarte specifice. Acest tip de fonduri oferă investitorilor flexibilitate în trading.”

Cele mai tranzacţionate ETF-uri de anul trecut pe XTB au fost iShares Core World UCITS, care oferă expunere pe un indice bursier format din companii din ţări dezvoltate, iShares S&P 500 UCITS, care urmăreşte dinamica celui mai important indice din Statele Unite (S&P 500) şi iShares Core MSCI EM IMI UCITS, unde sunt incluse companii din economii emergente, reprezentând al patrulea ETF ca mărime disponibil în Europa, cu active gestionate de circa 19,2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat de presă al XTB.

Cele mai recente date arată o activitate puternică în industria globală a ETF-urilor în 2022, an în care activele sectorului au înregistrat scăderi considerabile, puţine active reuşind să scape nevătămate.  Cu toate acestea, investiţiile sunt ciclice şi, adesea, cel mai bun moment pentru a cumpăra este atunci când pieţele scad şi acţiunile sunt mai ieftine, continuă reprezentantul XTB.

„Expunerea extensivă la piaţă este o altă caracteristică importantă. ETF-urile reprezintă o gamă extrem de largă de indici din piaţă, inclusiv acţiunile din SUA cu mare capitalizare, acţiunile pe sectoare, pieţele emergente şi multe altele. Un ETF este un singur titlu de valoare care reprezintă un portofoliu bine diversificat de acţiuni sau obligaţiuni şi poate reprezenta o alternativă interesantă pentru mulţi investitori.”

În aceeaşi notă, InterCapital Asset Management, societate de administrare a investiţiilor care a introdus diverse produse şi servicii noi pe pieţele de capital din regiune, cum ar fi lansarea primelor ETF-uri în Croaţia pe baza indicilor Bursei de Valori Zagreb şi ai Bursei de Valori Ljubljana, cotate de asemenea în Slovenia, se pregăteşte să creeze un ETF care ar replica indicele benchmarkul BET al pieţei locale de capital. În consecinţă, Bursa de la Bucureşti poate deveni mai vizibilă în rândul investitorilor europeni, în vreme ce aspiră la calificativul de piaţă emergentă din partea Morgan Stanley odată cu mult anticipata listare a Hidroelectrica.

„Ultimii ani au adus un context de piaţă departe de ce cunoşteam drept normalitate înaintea pandemiei. Blocajele fluxurilor de transport, lipsa anumitor piese necesare în lanţurile de producţie, inflaţia şi războiul sunt doar câţiva din factorii ce au modelat mediul investiţional în ultimii doi ani. Astfel, am văzut o serie de modificări clare ale pieţei”, afirmă analistul.

Pe fondul ratelor mici ale dobânzilor şi optimismului postpandemic, indicii bursieri majori au avansat puternic până la sfârşitul anului 2021, alimentaţi de creşterea instrumentelor considerate mai riscante precum companiile de tehnologie şi activele digitale. 2022 a adus însă o imagine în contrast total: pieţele au coborât, iar criptomonedele şi companiile de tehnologie au marcat scăderi şi mai ample, ştergând o bună parte din interesul investitorilor.Printre instrumentele care au intrat în prim-plan s-au numărat firmele din sectorul de energie, băncile şi metalele preţioase.

„În plus, segmentul AI (inteligenţa artificială) a devenit unul dintre subiectele de top atât în rândul investitorilor individuali, cât şi ai celor instituţionali. Multe mărfuri au avut de suferit grav în 2020, ca urmare a schimbării comportamentului consumatorilor cauzate de blocajele globale. Cu toate acestea, în ultimele luni, o parte dintre acestea au început să îşi revină puternic, un exemplu fiind aurul, şi au continuat să crească în acest an.”

Foto: Radu Puiu, XTB

Pariul burselor pe AI

Un exemplu în ceea ce priveşte industria AI poate fi dat de frenezia creată în jurul ChatGPT, un robot care generează texte cu limbaj uman şi una dintre aplicaţiile cu cea mai rapidă creştere din istorie. Datorită popularităţii platformei – ChatGPT număra 100 de milioane de utilizatori activi la doar două luni de la lansare –, investitorii internaţionali încearcă acum să anticipeze avântul companiilor care dezvoltă proiecte AI şi se îngrămădesc asupra puţinelor variante disponibile pe pieţe.

Ascensiunea platformei a fost precedată într-o anumită măsură de un interes în creştere privind acţiunile tech, puternic dependente de nivelul dobânzilor şi sentimentul general al pieţei.

„În acest sens, dobânzile mai ridicate duc la costuri mai mari ale împrumuturilor, care pot afecta marjele de profit. Ratele dobânzilor sunt aşteptate să rămână la niveluri ridicate în acest an, iar datele macroeconomice mixte ce sugerează o inflaţie mai încăpăţânată exclud ideea de reducere a dobânzilor din SUA în acest an”, continuă Radu Puiu.

Piaţa Nasdaq, unde sunt incluse marile companii tech din SUA, a pierdut circa 33% anul trecut, mai mult decât S&P 500, care s-a depreciat cu aproxiamtiv 20%. De aici, investitorii ar fi putut considera atractive preţurile grupurilor tehnologice americane, aflate „la discount” în cursul anului trecut. De exemplu, acţiunile UiPath s-au depreciat cu 70,6% anul trecut, iar Palantir a fost pe minus cu 65%.

„În plus, popularitatea ar putea fi justificată de un val de optimism, sperând la o îmbunătăţire a situaţiei economice în acest an care să favorizeze o relaxare a politicii monetare din partea Fed (Rezerva Federală, banca centrală americană – n.r.)”, a declarat analistul pentru BM.