"Este absolut clar ca negocierile guvernului grec cu Comisia Europeana si FMI trebuie grabite. E vorba de stabilitatea de ansamblu a zonei euro si nu vom evita sa ne asumam aceasta raspundere", a declarat Angela Merkel, la conferinta de presa comuna cu seful FMI, Dominique Strauss-Kahn. "Grecia trebuie sa accepte insa un program ambitios de economii, de natura sa restabileasca increderea pietelor", a adaugat ea.

Merkel a pus la indoiala si justetea ideii de a accepta Grecia in zona euro, cu zece ani in urma. "Ne-am confruntat atunci cu problema daca Grecia ar trebui sa fie primita in zona euro. Decizia favorabila de atunci ar putea sa nu fi fost indeajuns de bine analizata."

Dominique Strauss-Kahn, directorul executiv al FMI, a declarat la randul lui ca e nevoie de o decizie rapida privind salvarea Greciei, dar n-a confirmat zvonurile ca pachetul de asistenta financiara FMI/UE s-ar putea ridica la 100-120 de miliarde de euro in urmatorii trei ani, asa cum dadusera de inteles unii parlamentari germani in cursul zilei de miercuri. Valoarea exacta a pachetului de sprijin nu va fi anuntata decat la incheierea discutiilor cu autoritatile de la Atena, adica in cursul urmatoarelor zile.

Probabil cea mai realista evaluare a politicii Germaniei fata de Grecia a facut-o un analist de la Societe Generale, care noteaza ca insistenta Berlinului ca elenii sa primeasca ajutor numai dupa ce anunta un plan mai ferm de reducere a deficitului fiscal este "daunatoare pe termen lung, dar sanatoasa". Cu alte cuvinte, "a imprumuta Grecia fara a-i convinge pe investitori ca tara este intr-adevar pe drumul redresarii fiscale ar fi o greseala grava, fiindca investitorii ar putea conchide ca restructurarea pur si simplu se amana", scrie analistul.

Problema e de la ce limita incolo rezistenta Germaniei se poate transforma intr-un indiciu ca zona euro este lipsita de solidaritate fata de Grecia si incapabila sau lipsita de vointa de a-si rezolva problemele.

"Retrogradarea ratingului de credit al Greciei la statutul de 'junk' este un rezultat al politicii de tergiversare duse de Angela Merkel. Din ianuarie, acum cinci luni, eurozona cauta in van o linie conducatoare de la Germania. Dar in tot acest timp, Merkel a decis sa puna politica locala inainte de solidaritatea internationala", a declarat Poul Nyrup Rasmussen, presedintele Partidului Socialistilor Europeni.

Aluzia lui Rasmussen este clara la viitoarele alegeri din Germania: cancelarul Merkel este acum in campanie electorala pentru alegerile din 9 mai, unde crestin-democratii ei nu au nici un motiv sa vrea sa piarda, iar Angela Merkel este deja criticata de opozanti pentru ca ar fi de fapt dispusa sa cedeze cererilor de la Bruxelles si Atena si ca rezistenta ei ar fi doar de fatada. Daca ar fi sa contribuie la pachetul de asistenta de 45 de miliarde de euro pentru Grecia, Grecia ar trebui sa aloce in acest an 8,4 miliarde de euro.

Intre timp, euro a scazut din nou in primele tranzactii pe piata americana, ajungand la minimul ultimului an, 1,3114 dolari/euro, dupa ce Standard&Poor's a retrogradat ratingul suveran al Spaniei. Este a treia tara in doua zile care sufera retrogradari de rating suveran, dupa Portugalia si Grecia, iar aceasta din urma a ajuns ca obligatiunile sale sa fie incadrate la categoria "junk", ceea ce le exclude complet din calcul pentru o larga categorie de investitori.

Intr-o analiza publicata miercuri, Danske Bank apreciaza ca si daca FMI si-ar creste participarea la un pachet de asistenta financiara pentru Grecia de la 15 la 25 de miliarde de euro (UE urmand sa contribuie cu 30 de miliarde), e posibil ca nici aceasta sa nu fie suficient pentru a stopa contagiunea crizei grecesti, din moment ce investitorii sunt "deja speriati de Portugalia si Spania; exista un risc ca si Italia sa fie afectata, ceea ce ar fi foarte grav". Analistii Danske Bank considera ca pentru recastigarea increderii, a carei pierdere a facut in ultimele zile ca pietele de obligatiuni ale tarilor cu risc din zona euro (PIIGS - Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia si Spania) sa devina nefunctionale, va fi nevoie de doua elemente - o decizie ferma din partea tripletei FMI-UE-Banca Centrala Europeana de a ajuta financiar Grecia si semne clare ca guvernele din tarile vulnerabile (PIIGS) inteleg gravitatea situatiei si iau masuri de austeritate fiscala.

In privinta primei conditii, analistii Danske se arata sceptici, din cauza dificultatii de luare a deciziilor la varful UE, dar si a limitarilor din tratatele Uniunii privind sustinerea de la centru a tarilor zonei euro. Exista discutii ca Banca Centrala Europeana sa cumpere obligatiuni guvernamentale ale tarilor cu probleme; desi aceasta optiune este interzisa in conditii normale, in conditii de risc sistemic ar exista insa posibilitatea ca BCE sa cumpere o gama larga de active, in cadrul operatiunilor de piata libera la care are dreptul.

In privinta celei de-a doua, Nouriel Roubini, economistul american devenit celebru ca unul care a prezis criza financiara din 2009, sustine ca nu exista nici o posibilitate ca Grecia sa aplice o reducere de 10% a cheltuielilor, de care ar avea nevoie ca sa opreasca escaladarea costurilor datoriei. "In cateva zile, ar putea ca nici macar sa nu mai fie o eurozona de care sa discutam", sustine el. Daca Grecia ar aplica un asemenea program de taiere a cheltuielilor, efectul economic ar fi dezastruos, comparabil cu cel din Argentina anului 2001, unde programul de reducere a cheltuielilor cu 20% negociat cu FMI n-a functionat, au urmat proteste sangeroase de strada, demisia presedintelui, renuntarea la regimul de curs de schimb fix peso-dolar si o devalorizare puternica a monedei. Dupa cum stim, desi toti oficialii europeni si greci au exclus posibilitatea, sunt inca voci care sustin ca probabil ar fi mai bine pentru Grecia sa iasa din zona euro si sa porneasca pe un drum separat, revenind la drahma ca moneda nationala.

Ca fapt divers, sa amintim ca la cea mai mare casa de pariuri din Marea Britanie, Ladbrokes, pariorii credeau, miercuri, ca riscul ca Grecia sa fie exclusa din zona euro inainte de sfarsitul anului 2010 s-a redus la 13/8, de la 7/8 marti. Probabilitatea ca Portugalia sa paraseasca zona euro e apreciata insa la 3/1.