Bursele internaţionale constituie una dintre uneltele preferate ale investitorilor, reprezentând un organism marcat de şansă, risc, incertitudine şi volatilitate. În ce constau oportunităţile în contextul actual şi de unde pot veni principalele ameninţări?

Cu o experienţă de peste 25 de ani în investiţii pe pieţele internaţionale de capital, Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro, a deţinut roluri în companii precum Rothschild, UBS, JPMorgan şi HSBC – giganţi care înregistrează împreună o valoare de piaţă de aproximativ 600 de miliarde de dolari. Este absolvent al London School of Economics şi al Universităţii Cambridge, asociat al Institutului de Management de Cercetare a Investiţiilor (IIMR) şi un comentator recurent al marilor pieţe financiare.

O zi normală de muncă din viaţa strategului începe prin transmiterea clienţilor eToro a celor mai recente opinii de piaţă, înainte de deschiderea şedinţelor de tranzacţionare. Apoi, îşi petrece timpul analizând evoluţia pieţelor – din Australia până în Marea Britanie şi SUA –, sectoarele şi temele zilei respective – de la automobile la vaccinuri – şi activele unde consideră că ar putea exista oportunităţi de investiţii.

În momente marcate de incertitudine economică, precum pandemia de Covid-19 şi, implicit, de un grad ridicat de volatilitate, activele tradiţionale de „refugiu”, cum ar fi obligaţiunile, pot reprezenta opţiuni viabile pentru orice fel de investitor. Totuşi, diversificarea constituie oricând un factor esenţial, astfel încât expunerea pe acţiuni prin intermediul companiilor din Big Tech, cum ar fi FAANGM (Facebook, Amazon, Apple, Netflix, Alphabet şi Microsoft), cu marje ridicate şi bilanţuri solide, poate aduce un nivel puternic de susţinere.

Alternativa ar consta în acţiunile cu randament ridicat al dividendelor, care pot oferi profit (cum ar fi trusturile de investiţii) sau diversificarea în segmente de piaţă cu o evaluare mai mică, precum furnizorii de servicii financiare şi firmele cu valoare de piaţă medie.

„Rămânem optimişti – profiturile companiilor cresc mai repede decât era prevăzut, iar evaluările sunt ridicate. De fapt, cred că S&P 500 va ajunge la 5.050 de puncte până la sfârşitul anului viitor, ceea ce înseamnă că ne aşteptăm la o creştere suplimentară de 16% faţă de nivelul actual. Există unele pericole la orizont – şi anume alte întreruperi de activitate cauzate de virus, care ar putea ameninţa profiturile şi redresarea, alături de ritmul de reducere al susţinerii din partea Fed. Acestea ar putea submina evaluările ridicate actuale (evaluările S&P 500 sunt în prezent cu 30% mai mari decât mediile pe termen lung) şi ar putea provoca un şoc pe pieţele globale, care privesc SUA ca pe un exemplu de conducere a gestionării pieţei”, susţine Ben Laidler.

Prin comparaţie cu bursele europene, pieţele americane au dimensiuni mai mari şi se concentrează mai mult asupra tehnologiei, având o capitalizare de aproximativ cinci ori mai mare decât pieţele din Europa. De altfel, bursele din Statele Unite reprezintă 55% din valoarea acţiunilor globale.

În mod similar, ponderea acţiunilor tech din pieţele americane este de peste 50%, de două ori mai mult faţă de Europa. Însă respectivul decalaj nu trebuie interpretat negativ, spune Ben Laidler, estimând că firmele europene au depăşit anul acesta acţiunile americane din sectorul tehnologic şi au început să se tranzacţioneze la evaluări mai mari. De altfel, putem nota în acest sens şi piaţa locală de capital.

„Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină, cu un P/E (calculat ca raport între preţul unei acţiuni pe bursă şi profitul pe acţiune – n.r.) de numai 9x, mai puţin de jumătate din cel al SUA, împreună cu un randament ridicat al dividendelor de aproape 5%. Creşterea PIB-ului rămâne peste medie, cu un procent de aproape 5% prognozat pentru anul viitor, iar o bursă axată pe sectorul financiar şi pe cel energetic ar trebui să beneficieze în special de această creştere. Iar succesul recentei listări a UiPath ar trebui să încurajeze în continuare dezvoltarea sectorului tehnologic din ţară”, a declarat Ben Laidler pentru BM.

Între timp, pieţele financiare sunt sensibile la orice schimbare, aspect dovedit prin volatilitatea provocată în urmă cu două săptămâni de prăbuşirea gigantului chinezesc Evergrande, care are datorii de peste 300 de miliarde de dolari. Astfel, indiferent de scenariile viitoare, acţiunile trebuie tratate cu atenţie pentru a nu provoca o reacţie gravă.

În prezent, băncile centrale – Rezerva Federală a Statelor Unite şi Banca Centrală Europeană – se mişcă încet şi transparent în ceea ce priveşte reducerea achiziţiilor de obligaţiuni, întrucât mişcarea este un prim pas către o eventuală creştere pe termen lung a ratelor dobânzilor. În plus, rămân în picioare incertitudinile legate de creşterea globală, în contextul în care virusul călăreşte un nou val, iar piaţa forţei de muncă este departe de a-şi reveni în totalitate.

Ben Laidler, global markets strategist al brokerului digital eToro: „Bursa de Valori Bucureşti a depăşit performanţele acţiunilor globale în acest an şi rămâne atractivă pentru investitori. Deşi este mică în comparaţie cu multe pieţe, aceasta beneficiază de o evaluare foarte ieftină.”

Totodată, investitorii internaţionali îşi îndreaptă atenţia asupra Washingtonului, unde autorităţile încearcă să evite o închidere a guvernului, un default asupra datoriilor SUA şi potenţiala prăbuşire a agendei economice a preşedintelui Joe Biden. Şi, bineînţeles, nu putem uita de inevitabila corecţie a pieţelor.

„Este imposibil de ştiut când va avea loc. Dacă istoria ne serveşte drept referinţă, ar trebui să avem parte de o scădere de cel puţin 5%. În mod normal, asistăm la o medie de trei contracţii pe an, iar în prezent nu am mai văzut una din noiembrie 2020, ceea ce face ca aceasta să fie a opta cea mai lungă serie neîntreruptă din istoria pieţelor financiare. Dacă rămân valabile elementele fundamentale de bază ale unei redresări puternice a profiturilor şi ale randamentelor scăzute ale obligaţiunilor care susţin evaluări ridicate, considerăm că orice contracţie este o oportunitate pentru investitori”, continuă analistul eToro.

De altfel, am asistat anul acesta la o creştere structurală a implicării investitorilor de retail pe pieţele financiare, proces ce nu mai poate merge în sens invers ca urmare a dezvoltării comunităţilor online şi a tranzacţiilor fără comisioane. Iar fenomenul este mult mai amplu decât aşa-numitele „meme stocks”. Conform unui sondaj eToro, doar 17% dintre investitorii platformei deţin acţiuni de tip „meme”.

Euforia generată la începutul anului de micii investitori americani, care au dus la închiderea unui hedge fund cu active de 400 de milioane de dolari, a durat mai mult decât se preconizase iniţial. De exemplu, preţul acţiunilor lanţului de magazine GameStop este de zece ori mai mare prin comparaţie cu luna ianuarie, iar sprijinul investitorilor individuali i-a permis companiei să atragă fonduri de 1,7 miliarde de dolari şi să încropească o nouă echipă de conducere, formată din foşti executivi ai Amazon.

Mai mult, investitorii de retail pot alege oricând varianta oferită de bursele chinezeşti, care rămân unele dintre cele mai ieftine pieţe emergente din lume.

„China este a doua economie a lumii şi continuă să raporteze unele dintre cele mai mari rate de creştere a PIB-ului, deşi nu se bucură de suficientă atenţie din partea investitorilor tipici, ţinând cont de dimensiunea imensă a pieţei – la polul opus faţă de SUA. Pe deasupra, ţara conduce multe sectoare esenţiale pentru noua economie, de la vehicule electrice la robotică. Tehnologia are o pondere mai mare în bursele chinezeşti în raport cu America.”

De asemenea, anul acesta, pe măsură ce fenomenul inflaţionist şi-a făcut simţită prezenţa în aproape toate colţurile lumii, companiile energetice au avut unele dintre cele mai performante acţiuni. Cu toate acestea, este unul dintre cele mai mici sectoare din pieţele globale, cu o pondere de doar 3%, iar preţurile mari la energie şi carbon accelerează creşterea tehnologiilor regenerabile, sabotând pe termen lung argumentele pentru tradiţionalele firme energetice.

„Preţurile mai mari ale petrolului au contribuit la creşterea inflaţiei la nivel mondial, deşi băncile centrale au considerat acest lucru ca fiind «trecător» şi au evitat să înăsprească politicile monetare. Prin urmare, este greu de spus cine este învingător şi cine este învins, de vreme ce ne aflăm într-o perioadă tranzitorie, în care lumea se adaptează la creşterea cererii de energie”, afirmă Ben Laidler.