Economia încetineşte, fapt ce se resimte şi la nivelul sectorului bancar, însă nu va fi recesiune în acest an, este de părere Mihaela Bîtu, şefa ING Bank. Totuşi, spune ea, banca îşi păstrează prudenţa necesară şi rămâne permanent atentă atât la evoluţiile locale, cât şi la cele internaţionale. Pe fondul inflaţiei şi al ratelor de dobândă mari, cererea de creditare s-a temperat. Mihaela Bîtu vorbeşte într-un interviu despre provocările actuale, precum şi despre maturizarea şi responsabilitatea financiară ale românilor şi ale sistemului financiar în ansamblu, susţinând că „au fost învăţate multe lecţii din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanţe economice caracterizat de încetinire a PIB, inflaţie mare, dobânzi ridicate şi temperare a creditării.

În general, observăm o rezilienţă a activităţii economice, dar şi o persistenţă a trendurilor generale. Probabil că principalele puncte de atenţie sunt în zona producţiei industriale, care este pe un trend multianual contracţionist, deşi nu toate ramurile industriei subperformează. Apoi, agricultura este desigur un sector relativ volatil, mai ales în perioada aceasta. Construcţiile, sectorul imobiliar şi domeniile economice conexe sunt afectate într-o oarecare măsură de contextul actual, însă accesarea fondurilor europene şi investiţiile publice aferente aplanează întrucâtva trendurile de decelerare. Pe de altă parte, sectorul serviciilor traversează o perioadă bună, în special zona de IT”, aşa vede Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, tabloul economic actual al României.

Ea consideră că „au fost învăţate multe lecţii din trecut”, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede la noul set de circumstanţe economice caracterizat de încetinirea PIB, inflaţie mare, dobânzi ridicate şi temperare a creditării. Pentru România, ING anticipează o încetinire a creşterii produsului intern brut de la 4,7% în 2022, la aproximativ 2,5% în 2023, probabil una dintre cele mai mari rate de creştere economică din Europa în acest an. „În general, pare că asistăm la o uşoară rebalansare a modelului de creştere economică dinspre consum înspre investiţii, fenomen care poate fi însă susţinut pe termen mediu numai printr-o absorbţie eficientă a fondurilor europene.

În 2022, activele ING Bank au avut un plus de 6,4% faţă de 2021, urcând la 63,1 mld. lei (cotă de piaţă de 9%). Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piaţă de doar 4,5%.

Banca are 1,7 milioane de clienţi activi.

Prin urmare, vedem o creştere economică relativ robustă în România şi nu anticipăm o recesiune în acest an. Bineînţeles, ne păstrăm prudenţa necesară şi suntem permanent atenţi atât la evoluţiile locale, cât şi la cele internaţionale”, a declarat într-un interviu şefa ING Bank. Pentru SUA şi zona euro, ING anticipează, de asemenea, o creştere economică în ansamblul întregului an 2023, de 1,2% în SUA, respectiv de 0,5% în zona euro. „Riscurile pentru o creştere economică mai scăzută decât estimările par a fi ceva mai ridicate în zona euro, unde primul trimestru a marcat şi o foarte uşoară recesiune tehnică. Totuşi, această scădere din zona euro este mult prea mică pentru a putea argumenta că vorbim despre un mediu recesionist, în acest moment.” Primele luni ale anului confirmă prognozele macroeconomice de încetinire economică, fapt ce se resimte şi la nivelul sectorului bancar. Iar pe fondul inflaţiei şi al ratelor de dobândă aflate la un nivel ridicat, cererea de creditare s-a temperat, un fenomen anticipat de către specialişti, explică şefa ING Bank, a patra cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active.

Noua criză adusă de explozia inflaţiei la două cifre, avântul dobânzilor şi încetinirea economiei au intensificat riscul creşterii insolvenţelor şi disponibilizărilor, cu impact posibil asupra creşterii ratei NPL, ceea ce nu s-a întâmplat până acum. „De remarcat că rata creditelor neperformante se situează încă la un nivel foarte scăzut, de aproximativ 3%, ceea ce demonstrează o bună capacitate de adaptare a clienţilor la noul set de circumstanţe economice. Au fost învăţate multe lecţii din trecut, ceea ce ne ajută să ne adaptăm mai repede. Aşa cum spuneam şi în intervenţiile de anul trecut, nu ne aşteptăm la intrarea în recesiune, decât dacă vor interveni schimbări drastice şi neaşteptate de natură geopolitică sau macroeconomică.”

Chiar şi în contextul inflaţiei ridicate din ultimii doi ani, nu se observă încă o deteriorare semnificativă a performanţei portofoliilor de credite, iar faptul că suntem deja înscrişi pe un trend dezinflaţionist ar trebui să susţină în perspectivă o evoluţie stabilă, este de părere Mihaela Bîtu. „Referitor la rata creditelor neperformante, primul lucru care trebuie observat este progresul major pe care românii l-au înregistrat în disciplina financiară. În 2015, în România, rata creditelor neperformante era de aproximativ 16%, cu 8% peste media europeană. Acum, la nivelul sistemului bancar, şi inclusiv în cazul ING, această rată se găseşte în jurul valorii de 3%, foarte aproape de media europeană. Această dinamică demonstrează maturizarea şi responsabilitatea financiară ale românilor, precum şi ale sistemului financiar în ansamblul său.”

Vorbind despre trendul inflaţiei în perioada următoare, după ce în 2022 trecuse de 16%, şefa ING Bank spune că procesul dezinflaţionist a început deja şi se va consolida pe parcursul lui 2023. “Sperăm ca inflaţia să revină sub 10% în a doua jumătate a anului, ceea ce ar putea să încurajeze încrederea consumatorilor şi să ancoreze anticipaţiile inflaţioniste la niveluri acceptabile.” Iar despre cursul valutar, ea crede că “este probabil să evolueze într-un coridor de stabilitate”. Pe palierul dobânzilor, ING Bank anticipează menţinerea dobânzii-cheie în jur de 7% pentru restul anului 2023, scăderi urmând să vedem de-abia în 2024, după cum spune Mihaela Bîtu. „Dobânzile de pe piaţa interbancară sunt de câteva luni înscrise pe un trend descrescător, ilustrat de evoluţia  ROBOR. Ne aşteptăm ca banca centrală să iniţieze un ciclu de scădere a dobânzii-cheie doar atunci când trendul dezinflaţionist va fi unul susţinut, probabil în cursul anului 2024.”

ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a obţinut în anul 2022 un profit net de 1,06 mld. lei, mai mare cu doar 3% faţă de câştigul din anul 2021

Veniturile băncii au avansat în 2022 cu 10%, la 2,6 mld. lei.

Rezultatele financiare ale ING Bank au fost influenţate anul trecut de creşterea creditării, dar şi de majorarea costurilor cu provizioanele.

Cât despre cele mai mari riscuri/provocări vs oportunităţi pentru economie în 2023, şefa ING Bank spune că, lăsând la o parte contextul geopolitic foarte complicat şi în sine generator de riscuri, 2023 este un an tranzitoriu decisiv pentru procesul de consolidare fiscală în care suntem angrenaţi. „Practic, 2023 este anul în care trebuie să demonstrăm că putem progresa de la deficite mari către nivelul de deficit bugetar de 3% din PIB, considerat acceptabil la nivel european. Atingerea obiectivului de deficit bugetar de 4,4% în acest an, chiar şi cu unele sacrificii, ar consolida încrederea pieţelor, a agenţiilor de rating şi a Comisiei Europene în perspectivele pe termen mediu şi lung ale României.” O oportunitate mare pentru acest an, dar şi pentru anii următori, este în opinia şefei ING accesarea fondurilor europene disponibile atât în cadrul PNRR, cât şi al exerciţiului bugetar multianual, „ceea ce conferă României o ancoră de stabilitate şi dezvoltare”.

Privind către riscurile externe prezente la nivelul sistemului bancar din SUA, Mihaela Bîtu explică faptul că evoluţia sectorului bancar şi falimentele câtorva bănci regionale din SUA reflectă anumite specificităţi ale acestei pieţe, care nu se regăsesc neapărat în Europa. Şi, de aceea, „riscurile unei contaminări sunt limitate”. „Nivelul de reglementare al instituţiilor bancare în Uniunea Europeană este mult mai ridicat, inclusiv în ceea ce priveşte gradul de capitalizare şi managementul lichidităţii. Un alt argument diferenţiator faţă de sistemul bancar din SUA este cvasiabsenţa băncilor regionale din peisajul bancar european (cu unele excepţii, totuşi, precum Germania) şi mai ales din cel românesc, precum şi diferenţele în privinţa rolului acestora. Astfel, în timp ce în SUA băncile regionale sunt foarte active în sectoare precum creditarea imobiliară comercială (unde au aproximativ 70% din soldul acestui tip de credite) şi în creditarea comercială în general (cu aproximativ 40% din piaţă), în Europa ele sunt percepute mai degrabă ca bănci de economisire.” Faţă de pieţele europene mai mature, în România avem într-adevăr un număr semnificativ de bănci, în scădere totuşi datorită proceselor de achiziţie derulate în anii recenţi, menţionează Mihaela Bîtu. „Este posibil sau chiar probabil ca acest trend să continue.”

În privinţa ING Bank, şefa băncii româneşti cu capital olandez spune că şi-a continuat parcursul pozitiv, fiind înscrisă pe o traiectorie de creştere atât a numărului de clienţi, cât şi a volumelor de credite şi depozite atrase. „Deservim peste 1,7 milioane de clienţi activi şi bineînţeles nu ne oprim aici. Rămânem fideli misiunii noastre de a oferi servicii bancare moderne şi responsabile şi suntem alături de clienţii noştri atât în vremuri bune, cât şi mai puţin bune.” ING Bank, sucursala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, a obţinut în anul 2022 un profit net de 1,06 mld. lei, mai mare cu doar 3% faţă de câştigul din anul 2021, în condiţiile în care veniturile băncii au avansat cu 10%, la 2,6 mld. lei. Rezultatele financiare ale ING Bank au fost influenţate anul trecut de creşterea creditării, dar şi de majorarea costurilor cu provizioanele. Banca a transmis că a majorat anul trecut portofoliul de credite brute cu 10% faţă de 2021, până la 37,3 mld. lei. Iar costul cu provizioanele a înregistrat o majorare substanţială, cu 315% în 2022, până la 76 mil. lei.

ING Bank a majorat anul trecut portofoliul de credite brute cu 10% faţă de 2021, până la 37,3 mld. lei.

Iar costul cu provizioanele a înregistrat la ING Bank o majorare substanţială, cu 315% în 2022, până la 76 mil. lei.

În topul bancar după active, ING Bank a înregistrat o ascensiune puternică în ultimii ani, urcând în 2019 pe locul 4 (unde a rămas până în prezent), după ce în 2017 avansase pe poziţia 6, mizând tot pe creşterea organică.

ING Bank a înregistrat o ascensiune puternică în topul bancar după active în ultimii ani, urcând în 2019 pe locul 4 (unde a rămas până în prezent), după ce în 2017 avansase pe poziţia 6, mizând tot pe creşterea organică. În 2022, activele ING Bank au avut un plus de 6,4% faţă de 2021, urcând la 63,1 mld. lei (cotă de piaţă de 9%). Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piaţă de doar 4,5%.

Dincolo de indicatorii financiari sau comerciali, oferirea unei experienţe excelente clienţilor este cea mai importantă prioritate a ING Bank, instituţie de credit care nu şi-a impus ţinte specifice pentru cota de piaţă, după cum spune şefa băncii. „Cred că pot afirma că ING România este de mult timp un exemplu de bune practici în privinţa modului în care înţelege să-şi informeze şi să-şi sprijine clienţii, de la iniţierea pâna la încheierea relaţiei contractuale. Dintotdeauna ne-am propus să creştem ca urmare firească a serviciilor de calitate pe care le oferim şi nu ne-am impus ţinte specifice pentru cota de piaţă, ceea ce nu înseamnă că nu suntem ambiţioşi, chiar dimpotrivă.”

ING Bank a crescut de-a lungul anilor în mod constant, urmărind consecvent o strategie axată pe experienţa clienţilor şi inovaţie. Banca este, de asemenea, prudentă şi responsabilă şi evită arderea de etape, completează Mihaela Bîtu. „Preferăm o creştere sănătoasă şi sustenabilă, iar evoluţia noastră de-a lungul celor 29 de ani de activitate în România demonstrează acest lucru. Faptul că punem în prim-plan nevoile şi experienţa clienţilor se reflectă direct şi în modul în care aceştia ne percep, ING fiind cea mai recomandată bancă din România, dintre băncile mari, conform unui studiu recent privind scorul NPS, derulat de către MetrixLab. Am ajuns aici pentru că am fost, suntem şi vom fi mereu alături de clienţii noştri, de care ne pasă în mod autentic.”

„Avem parteneri pe termen lung din toate domeniile, de la telecom şi tehnologie la agricultură, comerţ şi industrie. Credem că sistemul financiar bancar trebuie să fie echitabil şi responsabil în modul în care serveşte economia.”

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank

Începând din 1994, ING a investit în economia şi companiile româneşti. „Avem parteneri pe termen lung din toate domeniile, de la telecom şi tehnologie la agricultură, comerţ şi industrie. Credem că sistemul financiar bancar trebuie să fie echitabil şi responsabil în modul în care serveşte economia. Indiferent însă de sectorul de activitate, suntem entuziaşti să identificăm şi să investim în proiecte care au componente importante de sustenabilitate. Fie că sunt finanţări în proiecte de energie verde, economie circulară sau educaţie financiară, aceste proiecte reprezintă o prioritate pentru noi. Este un drum început acum mai bine de un deceniu şi accelerat semnificativ în anii recenţi, în toate liniile de business, adresând atât persoanele fizice, cât şi juridice.” De exemplu, în segmentul companiilor mari, anul trecut ING a intermediat obligaţiuni de 500 mil. euro şi a susţinut credite (sindicalizate sau bilaterale) de 160 mil. euro, continuând să aplice metodologia Terra, care are scopul de a asigura o tranziţie a portofoliului de credite către economia sustenabilă. Între acţiunile adoptate în 2022, parte din abordarea Terra, se află şi decizia de a nu mai acorda finanţări destinate explorărilor şi exploatărilor noi de petrol şi gaze, aminteşte Mihaela Bîtu.

Şefa ING Bank a adus în discuţie şi apetitul în continuă creştere al clienţilor pentru servicii digitale, ceea ce impune un ritm accelerat de inovaţie şi de diversificare a gamei de produse oferite online. „Rivalizăm cu entităţi ING din vestul Europei în ceea ce priveşte adopţia serviciilor de mobile banking de către clienţii noştri, ceea ce este absolut remarcabil. Peste 80% dintre clienţii noştri activi persoane fizice utilizează Home’Bank, iar 88% dintre aceştia folosesc doar telefonul mobil pentru derularea operaţiunilor bancare. Este un nivel foarte ridicat, ceea ce ne demonstrează deschiderea românilor către nou şi inovaţie, un aspect foarte important pentru dezvoltarea societăţii noastre în anii care urmează. Experienţa pe care o oferim clienţilor rămâne în prim planul preocupărilor noastre şi se reflectă constant şi în diversificarea soluţiilor oferite acestora.” Începând din luna martie, clienţii persoane fizice ai ING au posibilitatea de a transfera şi încasa bani instant, direct din aplicaţia Home’Bank, către şi dinspre alte bănci din România care au aderat la acest serviciu. În tandem cu posibilitatea de a efectua plăţi în baza numărului de telefon către băncile înrolate în sistemul Alias Pay, plăţile instant sunt foarte facile şi rapide, fără costuri suplimentare. Totodată, ING Bank derulează multiple acţiuni în aria de sustenabilitate, fie că este vorba despre reducerea amprentei proprii de carbon, fie despre oferirea de produse care să faciliteze tranziţia către o economie verde a clienţilor, persoane fizice sau companii. „Este una dintre direcţiile strategice prioritare ale grupului ING şi ale ING România”, concluzionează şefa ING Bank.