Maja Mikic, născută la Belgrad, Iugoslavia, a fost aleasă, încă din şcoala primară, printre cei mai talentaţi 100 tineri matematicieni din ţară şi a participat la competiţii internaţionale / mondiale de informatică şi matematică, unde a câştigat medalii. A studiat Financial engineering la Universitatea Politehnică din Belgrad, urmată de masterat şi doctorat în matematică. La Société Générale Serbia a intrat la sfârşitul anului 2006, în zona IT. A avansat ulterior: din 2015 a condus diferite zone din administrarea riscurilor în cadrul băncii, iar din 2020 conduce transformarea digitală în BRD. Este responsabilă de digital banking, precum şi de digitalizarea şi optimizarea proceselor şi produselor. Maja Mikic este dezvoltator activ în zona inteligenţei artificiale şi a modelelor de machine learning, inclusiv prin participarea la competiţii internaţionale şi în comunităţi de programare în limbajul R.

1. Ce calităţi/abilităţi de leadership credeţi că trebuie să aveţi în organigrama în care inteligenţa artificială lucrează cot la cot cu angajaţii umani?

Într-o organizaţie care a adoptat AI, pe lângă HI, primele calităţi la care un lider ar trebui să fie atent sunt adaptabilitatea şi agilitatea: ar trebui să adopte schimbarea, să încurajeze experimentarea şi să promoveze învăţarea continuă. Este foarte importantă crearea unui mediu cu inteligenţă emoţională bine conturată. Acesta va dicta dinamica dintre AI şi echipa umană. Construirea relaţiilor între oameni, pe de o parte, şi un mediu de lucru pozitiv, pe de alta, ar trebui să contrabalanseze teama de a fi înlocuit total de AI. Nu în ultimul rând, abilitatea care trebuie dezvoltată în acest context specific este legată de cunoştinţele tehnologice. Am citit undeva recent, şi mi-a plăcut, că „AI won’t take your job, but people who know how to use it – will!”. Cunoaşterea mecanismelor şi capabilităţilor AI, precum şi a limitărilor sistemelor sunt cele mai importante în distribuirea sarcinii între HI şi AI într-un mod eficient şi puţin frustrant. Gândul strategic ne duce la identificarea domeniilor în care AI poate automatiza sarcinile de rutină, îmbunătăţi procesul de luare a deciziilor şi permite angajaţilor umani să se concentreze asupra activităţilor cu valoare mai mare, care necesită creativitate, gândire critică şi rezolvarea unor probleme complexe.

2. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

Ne mai aducem aminte când, în timpul pandemiei, s-a întâmplat o schimbare până atunci greu de imaginat - telemunca? Foarte puţini au prevăzut-o. Prezicerea provocărilor specifice cu care se vor confrunta liderii în 2030 este dificilă, deoarece depinde de diverşi factori, cum ar fi progresele tehnologice, schimbările geopolitice şi schimbările societale. Cu toate acestea, având în vedere tendinţele actuale şi potenţialele evoluţii viitoare, mă gândesc la trei mari provocări cu care liderii anului 2030 s-ar putea confrunta:

a. Abordarea provocărilor societale şi de mediu: liderii anului 2030 se vor confrunta cu o urgenţă tot mai mare de a aborda problemele societale şi de mediu presante. Schimbările climatice, deficitul de resurse, inegalitatea socială şi alte provocări globale vor necesita un leadership proactiv şi strategii durabile

Maja Mikic

Director executiv, transformare digitală retail, BRD Groupe Société Générale, 39 de ani

Total active* (2022): 71,52 mld. lei

Venit net bancar* (2022): 3,288 mld. lei

Profit net* (2022): 1,285 mld. lei

Număr de angajaţi* (2022): 5833

*datele sunt la nivel de bancă, nu de grup. Numărul de angajaţi este la finalul perioadei.

b. Dezvoltările tehnologice: Până în 2030, este posibil ca tehnologia să avanseze într-un ritm şi mai rapid, aducând perturbări şi transformări semnificative în toate industriile. Liderii vor trebui să abordeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligenţa artificială, automatizarea, robotica şi blockchainul.

c.  Resursele umane – gestionarea unei forţe de muncă diversificate şi globale: globalizarea şi mobilitatea sporită vor continua să modeleze forţa de muncă a viitorului. Liderii vor trebui să gestioneze echipe diverse în ceea ce priveşte mediile culturale, perspectivele şi seturile de abilităţi. Ei trebuie să promoveze medii de lucru incluzive, în care indivizi din medii diferite să poată colabora eficient, valorificându-şi punctele forte unice. În plus, liderii vor trebui să facă faţă provocărilor aranjamentelor de lucru virtuale şi de la distanţă.

3. Dar principalele oportunităţi pe care le veţi avea ca lideri cu avansul tehnologiei?

Tehnologia avansată în 2030 este de aşteptat să aducă mai multe avantaje potenţiale pentru lideri. Iată câteva dintre avantajele principale:

•         Procesul decizional îmbunătăţit: analizele avansate, big data şi instrumentele bazate pe inteligenţa artificială pot oferi liderilor cantităţi mari de informaţii şi perspective pentru luarea deciziilor. Liderii pot folosi aceste tehnologii pentru a colecta şi analiza date în timp real.

•         Productivitate şi eficienţă îmbunătăţite: progresele tehnologice, cum ar fi automatizarea, robotica şi inteligenţa artificială, au potenţialul de a eficientiza procesele, de a creşte eficienţa şi de a creşte productivitatea. Liderii pot automatiza sarcini repetitive, eliberând angajaţii umani să se concentreze pe activităţi mai complexe şi cu valoare adăugată.

•         Învăţare şi dezvoltare continuă: tehnologia oferă liderilor un acces fără precedent la oportunităţi de învăţare şi dezvoltare. Cursurile online, atelierele virtuale şi platformele de învăţare digitală le permit liderilor să dobândească noi abilităţi, să rămână la curent cu tendinţele din industrie şi să stimuleze creşterea personală şi profesională.

Este important ca liderii să recunoască şi să îmbrăţişeze aceste avantaje, ţinând totodată seama de provocările potenţiale şi de considerentele etice asociate cu tehnologia avansată. Valorificând aceste progrese tehnologice în mod eficient, liderii pot conduce inovaţia, îmbunătăţi performanţa organizaţională şi îşi pot poziţiona organizaţiile pentru succes în peisajul dinamic al anului 2030.

4. Cum vă imaginaţi că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 şi agenda unui lider din viitor?

Aranjamentele flexibile de muncă, inclusiv munca la distanţă, probabil vor deveni mai răspândite în 2030. Progresele tehnologice, cum sunt instrumentele de colaborare virtuală îmbunătăţite, realitatea augmentată şi realitatea virtuală, le permit oamenilor să lucreze de oriunde, menţinând în acelaşi timp productivitatea şi legătura cu echipele lor. Acest lucru ar putea duce la o schimbare de la săptămâna tradiţională de lucru de la 9 la 17:00 la birou. Ca atare, se va pune un accent tot mai mare pe echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, iar în 2030 este posibil ca numărul orelor standard de lucru pe săptămână să scadă. Oamenii vor putea opta pentru aranjamente de lucru mai flexibile, preluând simultan mai multe roluri cu normă parţială sau bazate pe proiecte. Aceasta ar putea oferi o mai mare autonomie şi, de asemenea, ocazia de a face mai multe lucruri, acomodând în acelaşi timp şi preferinţe personale sau legate de stilul de viaţă. 

BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIŢIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generaţie de tineri manageri şi antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influenţa tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri şi antreprenori vor reuşi să conducă organizaţiie din România către un viitor în care inovaţia, eficienţa, sustenabilitatea, dar şi emoţiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Maja Mikic, director executiv, transformare digitală retail la BRD Groupe Société Générale, este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.