Gabriela Simion a avut primul rol managerial în banking la 25 de ani, când a deschis o sucursală într-un oraş în care a mers pentru prima oară în viaţa sa la momentul preluării funcţiei. Mai târziu, a făcut parte din afaceri care au fost vândute, din echipe care au preluat businessuri, a trecut printr-o criză financiară, o criză medicală şi a făcut parte din echipa de transformare a unei bănci de top 3 din România. În acest moment este la a 5-a lansare de proiect de retail de la zero din carieră – fiind responsabilă de IMPLEMENTAREA în România A diviziei de creditare a aplicaţiei financiar-bancare Revolut.

“Nu mi-am dorit neapărat să părăsesc sistemul bancar, însă mi-am dorit să lucrez în mod particular la Revolut. Motivul este legat de faptul că am fost utilizator constant al aplicaţiei de când am descoperit-o. Deci, produsul în sine, în primul rând, mi-a «vândut» jobul”, descrie Gabriela Simion felul în care a decis să treacă de la banking, la dezvoltarea aplicaţiei financiar-bancare Revolut, anul trecut.

Spune că s-a numărat printre primii utilizatori ai acesteia din România şi a fost fascinată de fenomenul creat de aceasta: „Prin modul în care a ales să schimbe peisajul serviciilor financiare ‒ reducând totul la simplu şi făcându-l accesibil oricui, într-o manieră în care, cu părere de rău o spun, este încă imposibil de realizat în birocraţia şi complexitatea unor organizaţii clasice”.

Vine în acest rol cu o experienţă de mai bine de 20 de ani în domeniul financiar-bancar, un domeniu care mai degrabă a ales-o pe ea decât invers. Şi-a început activitatea profesională foarte devreme, la 18 ani, într-o companie multinaţională din domeniul construcţiilor de drumuri care câştigase un contract finanţat prin Phare pentru reabilitarea drumurilor naţionale din România. La  21 de ani, i s-a propus mai degrabă conjunctural să se alăture unei bănci locale şi a acceptat fără ezitare: „La momentul respectiv, înainte de anul 2000, bankingul era un domeniu foarte atractiv, nu doar ca perspectivă de realizare profesională, dar şi prin prisma mediului de lucru.

Startul în banking a fost ca agent de compensare şi nu cred că voi uita niciodată primele trei zile în care am încercat să înţeleg cum se pregătesc documentele pentru şedinţa zilnică de la BNR. Totul era manual, pe hârtie, cu reguli şi termene distincte. Le sunt profund recunoscătoare colegilor care mi-au îndrumat primii paşi în domeniu”.  Experienţa care a transformat-o atât profesional, cât şi personal, a dobândit-o în cei aproape 11 ani la ABN AMRO.

A început în zona operaţională, corporate şi de acolo a avut parte de o serie de premiere în cariera sa, provocări majore pe care le-a acceptat, în ciuda vârstei. A avut primul rol managerial la 25 de ani, când a deschis o sucursală într-un oraş în care a mers pentru prima oară în viaţa sa la momentul preluării funcţiei. Mai târziu, la 26 de ani, a coordonat o reţea de sucursale, a participat la lansarea unei divizii la 27 de ani şi a avut prima poziţie B-1 la 28 de ani. „A fost o perioadă foarte prolifică – am lansat produse şi servicii noi de la zero, am centralizat/automatizat procese, am externalizat servicii, am digitalizat şi am dezvoltat parteneriate de succes”, îşi aminteşte Simion.

Următorii 10 ani, în care a continuat să se formeze ca lider au început, în plină criză economică, la Citibank, şi au continuat cu dobândirea de experienţă în cadrul BRD şi Intesa SanPaolo: „Cred că acea perioadă de criză a cernut cumva managerii «de vreme bună» de cei care reuşesc să se reinventeze şi să se adapteze rapid la provocările date de factori externi, dificil de gestionat”. A făcut parte din businessuri care au fost vândute, din echipe care au preluat businessuri, a trecut printr-o criză financiară, o criză medicală şi a făcut parte din echipa de transformare a unei bănci de top 3 din România. În acest moment este la a 5-a lansare de proiect de retail de la zero din carieră. Managerial vorbind, a condus echipe de peste 300 de persoane şi echipe manageriale. „Este o carte a lui Malcolm Gladwell, Extraordinarii, care tratează relaţia dintre talent şi muncă şi importanţa  oportunităţii şi a norocului în ecuaţia succesului. Fără a avea pretenţia că m-aş apropia de personalităţile pe care le analizează, consider că se aplică şi în cazul meu, cariera mea fiind o combinaţie de muncă asiduă, intuiţia de a alege oportunităţile potrivite şi norocul de a întâlni oameni care au crezut în mine”, descrie Gabriela Simion evoluţia sa profesională.

Care sunt diferenţele pe care le observă între băncile tradiţionale şi compania de tehnologie cu licenţă bancară pe care o reprezintă acum?   „Un fintech are avantajul unei agilităţi mai mari decât o instituţie financiară clasică pentru care procesele sunt destul de rodate şi, uneori, rigide. Mediul de lucru este unul mai relaxat, mai puţin formal, care încurajează spiritul de iniţiativă. Avem un model bazat pe experienţa clientului faţă în faţă cu unul care pune accentul pe procedurare şi procesualitate”, răspunde Gabriela Simion. În ceea ce priveşte asemănările, ea menţionează rigoarea în respectarea legilor, protejarea intereselor clienţilor, confidenţialitatea şi preocuparea constantă pentru întărirea sistemelor antifraudă.

Carte de vizită Gabriela Simion:

♦Œ Este Branch Head şi Head of  Lending la Revolut România.

♦ S-a alăturat echipei Revolut România în martie 2021 şi este responsabilă de dezvoltarea pe piaţa locală a serviciilor de banking ale aplicaţiei financiare, incluzând lansarea ofertei de creditare.

♦Ž Are o experienţă de peste 20 de ani în industria financiar-bancară, ocupând poziţii manageriale de tip C-level în organizaţii multinaţionale precum ABN AMRO, RBS, Citibank şi BRD - Société Générale.

♦ Şi-a început cariera în banking la ABN AMRO, în 1999, în domeniul corporate şi a continuat parcursul profesional preponderent în zona de retail banking, marketing şi business development.♦ Anterior preluării responsabilităţilor în cadrul Revolut România, a fost director general adjunct la banca Intesa San Paolo.

♦‘ Este licenţiată în economie şi managementul afacerilor şi absolventă a programului Executive MBA al KENNESAW State University – Coles College of Business, Atlanta, Georgia, USA Executive MBA în cadrul ASEBUSS România.

Vorbind despre piaţă, Gabriela Simion observă că România are una dintre cele mai scăzute rate de incluziune financiară din Europa, de doar 67% faţă de 95% la nivel european. „Adopţia serviciilor digitale a fost destul de lentă, dar s-a intensificat în ultimii doi ani, pe de o parte ca urmare a îmbunătăţirii ofertei de servicii digitale a instituţiilor financiare şi, pe de altă parte, ca o consecinţă a limitărilor de mobilitate aduse de pandemie”, observă ea. Acest context a fost unul favorabil pentru Revolut, care şi-a menţinut un ritm susţinut de creştere de la lansarea din mai 2018 până la finalul anului trecut. Astfel, în 2021, compania şi-a crescut baza de clienţi activi cu peste 43%, iar numărul clienţilor care deţin planuri plătite aproape s-a dublat pe parcursul anului trecut. Iar la nivel de tranzacţii au ajuns anul trecut la un record de 107 milioane, în creştere cu 65% faţă de 2020. „România este a treia piaţă relevantă pentru Revolut, Bucureştiul este primul oraş din spaţiul economic european şi al doilea în top 10 oraşe, după Londra, depăşind capitale occidentale mult mai avansate tehnologic şi financiar precum Paris, Madrid, Berlin, Dublin. Ne bucurăm de încrederea şi aprecierea utilizatorilor români, care ne-au propulsat în topurile aplicaţiilor financiare din România, atât în Google Play, cât şi în Apple Store. Deci, suntem o piaţă importantă, cu potenţial, perspectivele sunt mai mult decât încurajatoare”, precizează Gabriela Simion. Şi-au propus ca în continuare să dezvolte funcţionalităţile aplicaţiei, concentrându-se în direcţia satisfacţiei tuturor nevoilor financiare – un concept pe care îl denumesc „allthings money” – destinat clienţilor de toate vârstele, aflaţi oriunde în lume. Din rândul realizărilor recente menţionează lansarea, spre exemplu, a unui produs destinat celor care călătoresc, care are şi opţiunea de plată la proprietate, de carduri personalizate; şi-au extins oferta de criptomonede şi au integrat Revolut Junior (conturi destinate copiilor, conectate la contul Revolut al părintelui lor şi care pot funcţiona într-o singură monedă n.red.), cu Apple Pay şi Google Pay. „Dar cel mai important moment, aş spune, în consolidarea operaţiunilor pe piaţa românească a fost marcat în martie 2021, prin operaţionalizarea licenţei bancare. Pe măsură ce lansăm serviciile Revolut Bank în toată Europa, ne propunem să oferim produse de creditare clienţilor noştri, inclusiv clienţilor români, în cursul anului 2022”, precizează Simion.

Pentru moment, Revolut a lansat oferta de creditare pentru persoane fizice în mai multe pieţe europene, concentrându-se pe  credite negarantate – credite de nevoi personale şi carduri de credit, însă evaluează constant noile trenduri din piaţă şi planurile pe termen scurt includ şi lansarea altor produse, în funcţie de potenţialul fiecărei pieţe în parte. „Principalul avantaj este acela că toată partea de interacţiune dintre client şi companie se produce direct în aplicaţie şi tot procesul de contractare este simplu, rapid, uşor de efectuat, transparent. Dobânzile şi limita de creditare variază de la o piaţă la alta, dar peste tot unde oferim aceste produse ţinta este să aducem dobânzi competitive, strâns legate de bonitatea clientului”, explică Simion. Produsele bancare sunt oferite de Revolut Bank UAB, care operează sub licenţa bancară europeană emisă de Banca Centrală a Lituaniei. În prezent, numărul ţărilor UE unde Revolut Bank îşi derulează operaţiunile este de 28, inclusiv România.

În ceea ce priveşte îngrijorările legate de siguranţa contractării unui credit printr-o „bancă invizibilă”, Gabriela Simion spune că activitatea de creditare este extrem de reglementată la nivel european şi din acest punct de vedere, se supun aceloraşi reguli ca orice instituţie financiară din Spaţiul Economic European. „În România, avem licenţa de depozite şi creditare paşaportate din Lituania, aprobate de Banca Centrală a Lituaniei şi înregistrate de Banca Naţională a României în registrul instituţiilor financiare nerezidente care oferă servicii pe teritoriul României, respectând toate reglementările aplicabile acestor tipuri de instituţii.” La acest moment, pe piaţa locală, principalul beneficiu oferit de bancă este faptul că fondurile existente în conturile bancare Revolut sunt acoperite până la suma de 100.000 de euro de către  Schema Lituaniană de Garantare a Depozitelor, o entitate similară Fondului Român de Garantare a Depozitelor.

Planurile pentru utilizatorii retail din România includ diversificarea gamei de produse de creditare, precum şi de economisire (saving vaults). „Suntem în curs de diversificare a produselor de lifestyle precum Sejururi, care va beneficia de funcţionalităţi noi, cerute de utilizatorii noştri, care abia aşteaptă reluarea călătoriilor odată cu noua normalitate post-pandemică. Diversificăm continuu oferta de Recompense (Rewards) cu noi parteneriate, pentru a ajuta clienţii să-şi protejeze bugetele de tendinţele inflaţioniste şi optimizăm noi beneficii produselor deja cunoscute, cum ar fi asigurările de călătorie sau protecţia cumpărăturilor online.” În ceea ce îi priveşte pe clienţii din zona de business, au reînnoit oferta de produse şi servicii şi pentru ei şi au reluat deschiderea de conturi noi printr-o aplicaţie dedicată (Revolut Business): „Oferta noastră se adresează companiilor de toate dimensiunile şi din diverse industrii, care doresc să îşi gestioneze într-o manieră integrată cheltuielile,  plăţile, cardurile şi conturile, beneficiind de rate de schimb şi comisioane avantajoase. Este probabil una dintre cele mai complete oferte de pe piaţă, toate fluxurile fiind simplu de gestionat, online, din aplicaţie”. Dincolo de investiţiile în produse, se concentrează în paralel pe sistemele de securitate: „Suntem conştienţi că expansiunea fintech şi creşterea digitalizării în diverse industrii vine la pachet şi cu creşterea nevoii de protecţie a sistemelor şi platformei informatice. Fiind un actor global important în industria fintech, am făcut şi facem investiţii importante în tooluri de monitorizare, analiză si prevenţie a activităţilor care contravin legislaţiei în domeniul antifraudă”. Gabriela Simion menţionează că au sisteme robuste pentru a detecta şi a preveni activităţile ilicite în aplicaţie, iar compania interzice accesul oricui se constată că încalcă termenii şi condiţiile de utilizare a aplicaţiei. „Securitatea cibernetică este un domeniu în care Revolut nu va înceta niciodată să inoveze pentru a consolida şi mai mult protecţia clienţilor săi împotriva activităţilor ilegale”, punctează ea.

Referitor la contextul actual, spune că, deşi „Europa trece printr-un nou moment de incertitudine şi vedem probleme sociale şi politice în regiune în creştere, Revolut îşi face treaba. Ne vom asigura că serviciile clienţilor noştri continuă să funcţioneze şi să le păstreze banii în siguranţă”. Menţionează că prin intermediul aplicaţiei lor, peste 600.000 de euro au fost donaţi de români în cadrul apelului Crucii Roşii Române pentru Ucraina chiar în primele şapte zile de la începutul acestei campanii.

În ceea ce priveşte felul în care va evolua domeniul financiar-bancar din România, în contextul avansului tot mai mare al domeniului fintech, Gabriela Simion observă că s-au remarcat două tendinţe până acum, despre care crede că vor continua mai accentuat în perioada post-pandemică. O parte din fintech-uri au ales strategia de scaleup, integrând cât mai multe funcţionalităţi pentru businessline-ul de retail (asigurări de călătorie, asigurări personale şi conexe, investiţii  în acţiuni şi criptomonede, produse de creditare şi BNPL, depozite şi instrumente de economisire) şi au intrat şi pe segmentul de B2B (servicii financiare integrate pentru întreprinderi şi antreprenori sau freelanceri, sisteme de plăţi şi ePOS, management financiar integrat al întreprinderii). „Aceasta este şi direcţia Revolut – ambiţia noastră este să fim prima opţiune ca superaplicaţie financiară pentru orice client, persoană fizică sau persoană juridică, din orice colţ al planetei”, descrie ea obiectivele companiei.

Alte fintech-uri au ales calea concentrării pieţelor şi au trecut prin M&A-uri şi fuziuni prin care soluţii din zona tehnologiei fie au fuzionat, fie au fost înglobate în sistemul tradiţional bancar. „Ceea ce este un trend firesc, întâlnit în numeroase industrii de-a lungul vremii. Atât timp cât clientul îşi doreşte să aibă mai multă tehnologie, mai multe soluţii digitale şi la distanţă pentru a-şi rezolva nişte nevoi financiare, actorii economici trebuie să investească pentru a satisface aceste nevoi. Şi neobăncile, cum suntem numiţi, şi băncile tradiţionale au un singur scop, până la urmă: să ofere servicii şi produse aliniate la nevoile pieţei şi să îşi îmbunătăţească sau să îşi conserve profitabilitatea.”

3 întrebări pentru managementul Revolut

1.De ce aţi decis să vă alăturaţi Revolut după o carieră de 20 de ani în domeniul bancar?

Privind lucrurile în ansamblu, sunt inspirată constant de evoluţie, noutate, inovaţie şi am fost motivată de perspectiva de a fi mai degrabă contribuitor decât spectator la modul în care tehnologia remodelează societatea, înlătură bariere şi ne aduce la îndemână, prin tool-uri care să ne facă viaţa mai uşoară, care să ne ajute să evoluăm ca indivizi, asigurându-ne acelaşi confort mental şi o calitate net superioară serviciilor folosite anterior ani de zile.

2. Este bankingul un domeniu al bărbaţilor?

Dacă ne referim la C-level, este în continuare preponderent masculin, chiar dacă asistăm cu optimism la modul în care companiile au început să schimbe acest lucru în ultimii ani. De-a lungul timpului mi s-a întâmplat în mod frecvent să fac parte din întâlniri la nivel de top management în care raportul să fie covârşitor în favoarea bărbaţilor. Pe de altă parte, la o analiză statistică, bankingul este un domeniu al femeilor, prin prisma faptului că peste 70% dintre angajaţii din domeniul intermedierilor financiare erau femei, la 31 decembrie 2020, potrivit Anuarului Naţional de Statistică. Deşi cea mai importantă instituţie bancară la nivelul UE este coordonată de o femeie, Christine Lagarde, şi multe instituţii financiare sunt conduse de femei, domeniul, la nivel decizional, rămâne unul mai degrabă orientat spre masculinitate. Însă, am putea spune că nu este fundamental diferit faţă de alte domenii, pentru că în multe industrii situaţia este similară – femeile au o reprezentativitate mult mai redusă în poziţiile de decizie decât bărbaţii. În ceea ce mă priveşte, am avut şansa să lucrez cu profesionişti adevăraţi de-a lungul carierei, care au pus mereu pe primul loc în analiza unui potenţial candidat competenţele acestuia, indiferent de gen.

3. Sfatul dvs. pentru cineva care începe o carieră în acest domeniu?

Să rămână autentici, verticali şi să-şi facă auzite opiniile. Lumea este într-o continuă schimbare şi dacă doresc să rămână relevanţi şi să producă schimbare, să fie pregătiţi să îşi cultive curiozitatea şi dorinţa de a învăţa pe tot parcursul vieţii. Să viseze îndrăzneţ şi să lupte pentru ceea ce îşi doresc. Să pună pasiune în muncă, dar să nu neglijeze viaţa personală. Să nu uite să fie oameni!