O discuţie la ZF Bankers 2021 între Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank România, dar şi directorul diviziei internaţionale a grupului elen, responsabil pentru trei bănci din afara Greciei, Ştefan Nanu, director în cadrul International Investment Bank, o bancă statală cu sediul la Budapesta, România fiind printre acţionari, Marius Dorner, director în Africa de Sud la Citibank şi Ştefan Marcu, director regional în cadrul firmei de consultanţă Kearney localizat de mai mulţi ani în Varşovia.

Din punct de vedere profesional cum stau bancherii români în afară?

Toţi aceştia au spus că nu sunt diferenţe din punct de vedere profesional, românii sunt competitivi şi muncitori la fel ca alţii, pot promova şi pot avea cariere internaţionale. Dar, spune Ştefan Nanu, nu suntem, nu sunt uniţi cei care lucrează în afară, ca alţii, ca polonezii, maghiarii sau bulgarii, de exemplu. Iar acest lucru ne costă şi se vede în poziţiile în care pot ajunge până la urmă românii.

El a dat-o ca exemplu pe directorul FMI, Kristalina Georgieva, un economist bulgar care a reuşit să acceadă în această poziţie de top la nivel mondial. Înainte să ajungă aici ea a fost şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Nici un român nu a ajuns până acum într-o asemenea poziţie la nivelul finanţelor internaţionale, iar cei pe care îi avem ocupă posturi prin prisma faptului că acele poziţii sunt rezervate României şi trebuie ca cineva să fie nominalizat.

Dacă nu există unitate este mai greu să faci lobby, este mai greu să capeţi influenţă, este mai greu să-şi tragi conaţionalii după tine.

Ştefan Nanu, fost şef al Trezoreriei Statului timp de un deceniu şi fost reprezentant al României la Banca Mondială, mai spune că o diplomă de Harvard face diferenţa între CV-uri şi la accederea într-o poziţie superioară.

În ultimul deceniu, odată cu deschiderea poziţiilor internaţionale, tot mai mulţi români încearcă să-şi facă o carieră internaţională într-o lume globalizată la care au acces  din ce în ce mai mulţi oameni.

Pentru a ajunge într-o poziţie de top trebuie să te baţi cu toată lumea.

Dacă din punct de vedere profesional un român poate să facă faţă, în final diferenţa este dată de sistemul de networking pe care şi-l creează fiecare, de puterea de influenţă, de cunoştinţele fiecăruia la nivel de top.

Pentru a ajunge să fii o marfă vandabilă pe piaţa externă trebuie să te remarci, să ridici mâna, să îţi asumi să faci lucruri, să ieşi din rând.

La un moment dat te vei remarca şi vei fi remarcat, spune Sergiu Oprescu de la Alpha Bank.

România este o piaţă de talente dar mai mult pentru execuţie, pentru muncă şi poate mai puţin pentru top management, cel puţin până acum. Poate 10-20 de ani nu au fost suficienţi pentru ca românii să treacă de la execuţie la management, acolo unde trebuie alt gen de calităţi.

Poate în următoarele decenii vom învăţa să ne aliem, să fim mai uniţi în încercarea de a ajunge în top management la nivel internaţional.

Şi să nu uităm de diploma de la Harvard sau de alte diplome internaţionale care fac diferenţa între CV-uri şi între reţelele de networking.

(cristian.hostiuc@zf.ro)