Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

Mulţi au început să investească la bursă de pe canapea, când pandemia de coronavirus le-a transformat apartamentele în birouri. Alţii lucrau deja de acasă, iar pandemia a fost doar triggerul de care aveau nevoie. Acesta este şi cazul lui Horaţiu Foca, un designer de interior care a decis să iasă din zona de confort şi să-şi multiplice veniturile.

„Pandemia a fost declicul care mi-a deschis apetitul pentru investiţii şi nu pentru că aş fi fost blocat la domiciliu, eu lucram de acasă oricum, ci pentru că am privit moartea inevitabil în faţă, atât pentru mine, cât mai ales pentru cei dragi, care aveau riscuri mai mari în urma tratamentelor anterioare. Asta m-a făcut să ies din zona de confort şi să mă forţez să mă extind, să las ceva în urmă”, povesteşte Horaţiu Foca, de profesie economist.

În vârstă de 40 de ani, Horaţiu are o experienţă de 15 ani pe firmă cu titluri de stat, fonduri mutuale şi mone­tare. Personal, investeşte la Bursă din februarie 2021. Tot procesul i s-a părut foarte uşor. Faptul că există brokeri care simplifică mult lucrurile este excelent, spune el.

„Curajul mai mare mi-a fost dat de urmărirea constantă – deja trei ani, unul pur de studiu înainte de a începe – a unor canale de educaţie financiară. E drept că am stat prea mult să judec informaţiile de educaţie financiară, cam tot anul 2020, şi am pierdut creşteri mari, dar nu regret”, mărturiseşte investitorul.

Horaţiu Foca a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (REI) din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti.

De 20 de ani are propriul business de design interior – Casa Foca. Istoricul brandului porneşte după un drum în lumea textilelor pentru modă prin două companii de design interior, prima înfiinţată în 1992 şi a doua în 2002. Cum se completează cele două activităţi?

„Perfect. Partea de investiţii este doar o augmentare a veniturilor şi o împărţire a riscului. Nu durează mult efectiv, dar cercetarea şi învăţatul din surse externe îmi fură destul de mult timp. Investesc pentru creşterea calităţii vieţii, diversificare, reducerea riscului de devalorizare şi depreciere prin inflaţie şi pentru predarea unui portofoliu autosustenabil copiilor în viitor”, afirmă Horaţiu.

De altfel, acesta recomandă tuturor să înceapă cât mai devreme să investească, la 14-15 ani. Pledează pentru transmiterea educaţiei, dar şi a portofoliilor în familie. Deja a început acest exerciţiu în familia lui.

Şi dacă vorbim de activităţi, altele decât investiţia la Bursă, Horaţiu are de 16 ani centura neagră la jiujitsu brazilian (BJJ) a clubului Absoluto şi medalii de aur obţinute în diverse competiţii internaţionale de-a lungul timpului.

„Ţin gratuit câteodată cursuri de anti-bullying şi autoapărare pentru copii în şcoli şi centre de adopţie, cum ar fi SOS Satele Copiilor, dar şi pentru femei care se înscriu la Academia de Poliţie. Au fost sistate odată cu pandemia, dar vor reîncepe”, spune el.

Nu ezita, fă DCA!

Când a intrat în piaţă, Horaţiu a mers pe metoda Lump Sum, prin care investeşti de la început toată suma pe care ai de gând să o aloci într-un sigur activ. Spre deosebire de această abordare, Dollar-Cost Averaging (DCA) este metoda prin care investeşti periodic o sumă de bani în acelaşi activ, indiferent de preţ.

A investit pe rând în fonduri tranzacţionabile (ETF-uri) internaţionale ca MSCI World sau FTSE prin XTB România, iar prin TradeVille a devenit acţionar în companii din prima ligă bursieră de la Bucureşti, dar şi puţin pe piaţa secundară AeRO. După câteva luni a direcţionat circa 5%-10% şi în criptoactive, care acum sunt la minus 85% faţă de momentul cumpărării.

„Nu aş miza pe pieţe emergente câţiva ani, ci doar pe companii mari, de nivelul S&P 500, datorită conjuncturii, evident nu prin stock picking pe plan extern, ci doar ETF-uri”, spune el.

Stock picking este atunci când un analist sau un investitor foloseşte o formă de analiză sistematică pentru a-şi da seama dacă o anumită acţiune reprezintă o investiţie bună şi ar trebui cumpărată.

Portofoliul lui la Bursa de Valori Bucureşti este format din companii precum Nuclearelectrica (35,3%), Romgaz (27,8%), OMV Petrom (16,2%), TeraPlast Bistriţa (14%), SafeTech Innovations (2,4%), Farmaceutica Remedia (1,8%), MedLife (1,1%), Alro Slatina (0,9%) şi Norofert (0,5%).

„Am cumpărat OMV Petrom pentru dividend şi randamentul bun. Mă gândesc să mai adaug Romgaz, este de neoprit datorită crizei. Poate iar, Nuclearelectrica. Încă n-am luat bănci şi Fondul Proprietatea, pe care nu o cumpăr oricum, aştept listarea Hidroelectrica. Toţi asteptăm asta de mult timp. Da, aş participa la IPO”, adaugă Horaţiu, care spune că ar vrea listate la BVB şi companii de energie solară sau eoliană.

NUME: Horaţiu Foca

VÂRSTĂ: 40 de ani

PROFESIE: economist

OCUPAŢIE: designer de interior

INVESTEŞTE: pentru creşterea calităţii vieţii

În 2021 investitorul a avut un randament de circa 50% pe investiţiile de pe plan intern şi aproximativ 15% pe extern. Bineînţeles că, în urma scăderilor accentuate din ultima perioadă, randamentele nu mai sunt aceleaşi. Partea de cripto rămâne în suferinţă, spune el.

„Îmi voi schimba strategia acolo spre una de trader când îşi revine piaţa. Nu fac DCA pe cripto, este posibil să se şteargă tot. Mi-am educat toleranţa la pierdere pe piaţa cripto extrem de rapid în primul an de investiţii, fără să marchez pierderile, desigur, iar răbdare am după o experienţă extenuantă cu fondurile mutuale. Mă regăsesc în categoria investitorilor cu răbdare”, mai spune el.

Prin aplicarea şi respectarea metodei DCA, un investitor reduce riscurile vizavi de momentul intrării în piaţă, obţinând un preţ mediu de achiziţie şi este mai disciplinat în legătură cu propriile investiţii.

Horaţiu nu face DCA pe sume mici, ci preferă să aloce sume mai mari pe câte o companie pentru a limita costurile de tranzacţionare.

„Comisioanele sunt încă mari. Dacă faci DCA cu sume mici de câteva sute de lei, pierzi mult. Spreadul este mare. Lichiditatea este absolut ridicolă. Ce nu este BET este condamnat să se scufunde când situaţia este rea. Consiliile de administraţie sunt mizerabile şi controlate politic la multe companii. Bursa este în general dependentă şi aservită toanelor politicienilor. Deocamdată pare stabilă, dar ne amintim iarna lui Dragnea toţi”, enumeră Horaţiu câteva dintre neajunsurile pe care le vede la Bursa românească.

L-am întrebat dacă a participat la plasamente private şi mi-a spus că propunerile primite până acum l-au dezamăgit. A fost invitat să participe la finanţări prin obligaţiuni corporative, dar le-a considerat sortite eşecului.

Şi-a confirmat alegerea când a văzut situaţia în care a ajuns Vivre Deco, retailer online de mobilă şi decoraţiuni ale cărui bonduri au ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria Bursei locale pentru o astfel de finanţare în urma situaţiei financiare dificile.

„Am evitat să marchez câştiguri mari până acum, la TeraPlast, Nuclearelectrica şi altele, pentru că nu am intrat cu strategia de trader pe Bursă, ci de deţinător pe termen lung. Trăim vremuri excepţionale şi nu cred că voi mai intra în sectoare care nu sunt considerate indispensabile dezvoltării sau economiei în viitorul apropiat. Pe piaţa AeRO am fost dezamăgit de multe listări în care am pierdut după intrarea în piaţă. Da, puteam să rămân fără să marchez pierderile pe acele poziţii, dar am luat decizia corectă de a înghiţi pierderea şi de a ieşi. Nu erau companii pe care să vreau să stau pe termen lung oricum”, continuă el.

Ce a învăţat din aceste experienţe? „Cea mai importantă lecţie presupun că este «să fii în piaţă», indiferent de moment. Nu poţi prinde bottomul oricum”, conchide Horaţiu Foca. 

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1. Spreadul este diferenţa dintre preţul de cumpărare (ask) şi preţul de vânzare (bid) al unei valori mobiliare, al unui activ sau al unor mărfuri şi se exprimă în pipşi sau puncte. Pe pieţele de instrumente cu venit fix, spreadul se referă la diferite randamente disponibile pentru obligaţiuni similare, dar uşor diferite. Pe piaţa contractelor futures, acest termen se referă la diferenţa dintre preţul pentru aceeaşi valoare mobiliară sau marfă, dar pentru diferite date de livrare. Spreadul poate fi înţeles şi ca distanţa minimă pe care piaţa trebuie să o parcurgă în favoarea tranzacţiei tale pentru a genera profit.

2. Bottomul este cel mai mic preţ la care ajunge să se tranzacţioneze un activ financiar într-un anumit interval de timp – un an, o lună sau chiar în cadrul aceleiaşi zile. Când este menţionat în mass-media financiară sau în studii, termenul se referă la un punct de interes semnificativ scăzut. Bottom-up investing este o abordare investiţională care constă în analiza acţiunilor concentrată pe sănătatea generală financiară a companiilor, situaţiile financiare, produsele şi serviciile oferite, cererea şi oferta.

ÎN CE MAI INVESTIM

Energie

Nuclearelectrica se bucură de o poziţie de monopol pe piaţa producţiei de energie nucleară din România şi acoperă aproximativ 18% din consumul naţional de energie. Compania deţine sucursala CNE Cernavodă, care operează două unităţi nucleare CANDU cu o putere instalată de producţie de 700 MW, acestea fiind unele dintre cele mai performante dintre cele peste 400 de centrale nucleare din lume, dar şi sucursala FCN Piteşti, o fabrică de combustibil nuclear.

În primele şase luni din 2022, producătorul a raportat un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creştere cu 216% faţă de perioada similară a lui 2021, în timp ce veniturile s-au majorat cu 127%, la 3,1 miliarde de lei. Veniturile din vânzarea energiei electrice au fost de 3 miliarde de lei, în creştere cu 130% de la an la an. Profitul operaţional (EBITDA) a crescut cu 133%, la 1,7 miliarde de lei, evoluţie datorată în principal creşterii veniturilor din exploatare, notează raportul financiar semestrial al companiei.

Pentru întreg anul 2022, Nuclearelectrica şi-a bugetat venituri de 7,1 miliarde de lei, cu peste 120% mai mari faţă de 2021, şi un profit net de 2,25 miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de anul trecut. Din profitul net de 1 miliard de lei din 2021, compania a acordat anul acesta dividende de 596 de milioane de lei, nivel depăşit de doar patru alţi emitenţi – OMV Petrom, BRD, Fondul Proprietatea şi Banca Transilvania.

La momentul primirii aprobării din partea acţionarilor, randamentul dividendului era de 4,5%. Valoarea investiţiilor în proiectele în derulare ale Nuclearelectrica a ajuns la peste 9 miliarde de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

Printre proiectele strategice se numără dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, Retehnologizarea Unităţii 1, cât şi dezvoltarea reactoarelor modulare mici în parteneriat cu americanii de la NuScale, un obiectiv recent anunţat. Astfel, ţinta Nuclearelectrica reprezintă o dublare a contribuţiei în Sistemul Energetic Naţional, prin generarea de energie curată – de la 33% în prezent la aproximativ 66% după anul 2031.

Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,5% din compania cu o capitalizare de 12,8 miliarde de lei. Acţiunile se tranzacţionează în scădere cu 10,7% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 387 de milioane de lei, respectiv în creştere cu 10,4% în ultimele 12 luni, pe un rulaj de 517 milioane de lei, conform datelor BVB.

„Nuclearelectrica a pornit de la necesitatea de a livra energie electrică sistemului energetic românesc, mizând pe securitate energetică, disponibilitate, dependenţă redusă de factorul climatic, factor de capacitate ridicat şi continuă să îndeplinească acelaşi obiectiv, de a livra energie curată, la standarde de excelenţă şi siguranţă pentru mediu şi populaţie.”

Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica

Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.