Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „profil de investitor“ găzduită de Business Magazin. Respondentul acestei săptămâni este mai mereu în piaţă din postura de broker, dar şi din cea de investitor.

„Eram plecat în Statele Unite când am început să investesc. Când am plecat din ţară nu ştiam aproape nimic despre bursă. În State unul dintre patronii cu care am lucrat fugea tot timpul în birou şi urmărea cotaţiile. Nu înţelegeam ce face, dar m-am prins repede, investea. Cumpăra în principal McDonald’s, cunoştea compania destul de bine”, povesteşte Sandu Gabriel Pintea, investitor şi, ulterior, broker pe bursă.

NUME: Sandu Gabriel Pintea

VÂRSTĂ: 40 de ani

PROFESIE: economist, administraţie publică

OCUPAŢIE: broker, investitor

INVESTEŞTE: full-time

După un timp petrecut în SUA, Gabriel a trimis bani în România şi a rugat-o pe mama sa să-i deschidă un cont de tranzacţionare la Bursa de la Bucureşti.

Era finele anului 2002. Iniţial a cumpărat acţiuni prin Broker Cluj (acum BRK Financial Group, singurul intermediar listat la Bursa locală. La scurt timp, spune el, investiţiile i-au permis să se întoarcă în România).

„În SUA am făcut unele cursuri. Am plecat ca student tocmai ca să îmi fac capital de lucru. Investiţiile m-au ajutat destul de mult să mă întorc în România. Vedeam că salariile erau destul de mici în 2004 şi faptul că am realizat că se poate face un venit destul de frumos pe bursă, m-a ajutat să iau decizia să mă întorc în ţară”, afirmă Gabriel Pintea.

La Bursa de Valori Bucureşti, el a intrat cu aproximativ 20.000 de dolari, iar ulterior a mai transferat sume de bani. Prima oară a investit în Banca Transilvania şi în câteva societăţi de pe fosta piaţă Rasdaq, cum ar fi compania de construcţii Cominco Bucureşti, care nu mai este listată, sau producătorul de textile Iasitex Iaşi, unde îşi aminteşte că a făcut un profit destul de bun.

„Tot timpul poate fi un moment potrivit să îţi deschizi un cont de tranzacţionare şi, foarte important, trebuie să fie alimentat. Acesta este cel mai greu pas, dar odată ce deschizi contul, avantajul mare este că poţi ţine acolo banii cash, nu trebuie să fii investit tot timpul. În acest moment aş recomanda undeva la 30% din valoarea portofoliului investită, pentru că mai sunt foarte multe evenimente în săptămânile şi lunile care urmează. O rezervă mai mare de cash, 60%-70%”, spune Gabriel.

În vârstă de 40 de ani, Gabriel Pintea a absolvit Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative şi Facultatea de Ştiinţe Economice la Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

„Ştiinţe Politice şi Administrative a fost prima facultate şi ulterior mi-am dat seama că-s mult prea axat pe partea privată, nu pe tipologia de administraţie publică.”

Avea deja un portofoliu de investiţii când s-a întors în România, iar după câteva luni s-a angajat la BT Securities (actualmente BT Capital Partners), fiind broker full-time. A lucrat aici din 2005 până în 2016, iar ulterior s-a mutat la intermediarul Goldring, agenţia din Cluj.

„Eu administrez pensiile pe Cluj, am portofoliul meu de clienţi. Este o companie mai dinamică, la bancă erau multe reguli corporatiste şi se schimbau foarte greu lucrurile. Într-o companie privată mai mică se mişcă mult mai repede lucrurile, iar platforma era mai bună. În plus, Goldring a fost prima companie care a început valul acesta de listări pe piaţa AeRO. De fapt, acolo înveţi meserie. Dacă stai numai să execuţi nişte ordine în piaţă, nu e nimic complicat”, adaugă brokerul.

Astăzi Gabriel Pintea investeşte în opţiuni, mai puţin în ETF-uri, iar de doi ani tranzacţionează acţiuni americane pe platforma Goldring, atât pentru el, cât şi pentru clienţii săi, care au un profil investiţional asemănător. În SUA investeşte speculativ, „pentru că acolo piaţa se mişcă la orice adiere de vânt”, în timp ce la Bursa de la Bucureşti realizează investiţii mai mult pe termen mediu-lung. Portofoliul său a ajuns la câteva sute de mii de euro.

„În SUA tranzacţionez activ şi speculativ, mai ales în ultimul an, fiindcă suntem destul de axaţi pe domeniul tehnologiei, iar acolo este volatilitatea foarte mare. Am prins nişte cicluri interesante acum în State care în România nu prea le prinzi pentru că nu prea există rotaţia între sectoare – între growth şi value, pe resurse. Au mers foarte bine şi companiile de armament în ultima vreme, în România nu avem genul acesta de reprezentare”, spune el.

Gabriel a participat la foarte multe plasamente private de acţiuni, aproape toate cele pe care le-a derulat Goldring, dar şi cele ale altor firme de brokeraj. Dintre acestea, menţionează AAGES Târgu-Mureş, iHunt Technology Import-Export, Norofert, unde împreună cu clienţii aveau la un anumit moment circa 7% din acţiuni, Holde Agri Invest, AROBS Transilvania Software şi Chromosome Dynamics, care se listează în următoarea perioadă prin Goldring.

„Din păcate, au fost şi unele mai proaste, Firebyte Games, GoCab Software sau Air Claim, care nu prea aveau ce căuta pe Bursă. La CLAIM (simbolul bursier n.red.) nu a fost vina intermediarului, ci reaua intenţie a executivilor”, continuă Gabriel Pintea.

Şi-ar dori să vadă listate la Bursa de la Bucureşti companii precum Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat şi cel mai mare producător de energie la nivel local sau retailerul de bricolaj Dedeman, cel mai mare business antreprenorial de pe piaţa locală.

„Îmi doresc o triere mult mai bună a companiilor. A fost o secetă foarte mare de companii pe Bursă în urma retragerii foarte multor emitenţi de pe Rasdaq în 2018, care oricum nu erau de calitate, pentru că aveau acţionari majoritari destul de pătaţi şi imprevizibili. Au venit un val foarte mare de societăţi pe Bursă, dar din păcate s-au strecurat şi foarte multe care nu îşi aveau locul. Îmi doresc o selecţie, dar asta se întâmplă natural. Acum şi firmele de brokeraj sunt mult mai atente la firmele care le calcă pragul pentru o listare”, spune Gabriel.

Investitorul are deţineri pe termen scurt şi deţineri pe termen mediu-lung. Ce urmăreşte la o companie înainte de a lua decizia de investiţie?

„Pe termen lung speculez oportunităţile din piaţă, spre exemplu am cumpărat Netflix acum după ce au anunţat scăderea numărului de abonaţi pentru prima oară în ultimii 10 ani. Ulterior preţul s-a dus şi mai jos, dar niciodată nu prinzi minimul, ideea este să nu investeşti toată suma alocată pentru acţiunea respectivă printr-o singură tranzacţie şi să poţi cumpăra în etape dacă scade. În cazul companiilor pe care le ţin pe termen lung, cele din România, este important să nu aibă foarte mari datorii şi, în primul rând, creşterea cifrei de afaceri de la an la an. Chiar dacă profitul nu se îmbunătăţeşte, măcar cifra de afaceri să crească. Totuşi, la companiile mature contează şi profitul. În general mă uit la potenţialul de creştere. Nu investesc pentru dividende decât local sau punctual. În State nu se investeşte într-o companie pentru dividende neapărat.”

Între mai multe conturi

După câţiva ani de creşteri şi linişte pe pieţele de capital, Gabriel Pintea a experimentat criza din 2008, în perioada când lucra la BT Securities. Spune că era destul de începător, dar a remarcat că nici colegii care erau mai vechi şi cu mai multă experienţă în piaţă nu au putut anticipa scăderile generalizate de pe burse. Practic, la doi ani după ce a început să investească activ, din 2005 până în 2007, a fost un trend de creştere în care toţi participanţii la piaţă erau învăţaţi cu profituri bune an de an.

„Criza a venit ca un şoc şi nici cei mai experimentaţi din România nu a putut anticipa momentul, nu vedeau scăderi atât de brutale. SIF-urile aveau scăderi de 96%-98%, Banca Transilvania era la minus 95%, deci am rămas cu o experienţă dramatică. Când le spui astăzi investitorilor mai tineri, inclusiv din imobiliare, nu pot să perceapă astfel de scăderi”, spune el.

Totuşi, continuă el, o astfel de experienţă poate fi un plus şi poate aduce mai multă precauţie şi atenţie. Experienţa unei crize l-a ajutat ulterior în criza acţiunilor de tehnologie.

„Atunci am observat la colaboratori şi la clienţi care nu au prins scăderi aşa de mari că nu le venea să creadă. Totuşi, multe acţiuni care în 2020 au explodat, acum sunt la un minus de 80%-90% faţă de maxime, inclusiv companii destul de mari, cum este Netflix. Mai sunt şi altele mai mici, de exemplu, o acţiune pe care am prins un trend de creştere de la 6 dolari până la 60 de dolari, iar în acest moment este 4 dolari. Din 2021 deja au început să scadă tehnologiile. Sunt comparabile cu scăderile din 2008, dar doar pe un sector de data aceasta, atunci au scăzut toate sectoarele fără vreo diferenţă.”

În 2001, Gabriel Pintea a prins atacurile de la 11 septembrie. A trecut prin criza din 2007-2008, iar din 2020 încoace a experimentat efectele unei pandemii, ale cărei reminiscenţe abia se risipesc. Despre criza precedentă s-au spus multe. Cum a fost criza COVID-19 pentru el?

„Datorită experienţei, criza COVID-19 a fost cea mai profitabilă perioadă din activitatea mea de până acum, asta şi datorită faptului că scăderile s-au produs foarte rapid şi brutal. Într-o lună, o lună şi jumătate s-a produs toată scăderea. Atât timp cât nu era o problemă fundamentală, economică, am realizat că este ceva temporar şi că o să îşi revină cotaţiile cu aceeaşi viteză cu care au luat-o la vale. Aşa s-a şi întâmplat. A fost o scădere şi o urcare în V. A fost o perioadă foarte bună, plină de oportunităţi”, spune Gabriel.

Fiind proaspăt intrat pe piaţa din SUA cu sume mai consistente, anumite acţiuni erau ca o poveste frumoasă. La orice ştire sau produs pe care le lansau companiile, acţiunile creşteau a doua zi cu câteva zeci de procente. Pe plan local, acţiunea cu cea mai mare pondere şi cea mai câştigătoare a fost producătorului de materiale de construcţii TeraPlast Bistriţa (simbol bursier TRP).

„Randamentul pe 2020 a fost între 50% şi 60%. Pe plan extern am reuşit să fac un randament în jur de 300%, cu acţiuni ca Nio şi Tesla, în special pe cele din sectorul energiei verzi şi mai speculative. La un moment dat nu îmi venea să cred cât pot să mai crească, la nişte multipli exageraţi, dar aşteptam reversul medaliei oricând şi până la urmă s-a întâmplat. Eu am fost destul de protejat de scădere”, spune Gabriel Pintea.

Sandu Gabriel Pintea, investitor: „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare şi soluţionare. Pe bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reuşeşte să vadă imaginea de ansamblu.”

În 2021 a realizat un randament în jur de 38% la Bursa de Valori Bucureşti. „BVB a fost mult mai stabilă şi mai profitabilă în 2021 decât bursele externe. Nu s-au întâmplat scăderi mari în 2021, abia la început de 2022 au început să scadă cele de pe AeRO.”

Ce le transmite investitorilor începători sau cuiva care să gândeşte să intre în piaţă după toate aceste experienţe?

„În primul rând, să îşi ia un consultant, un broker sau un prieten care are experienţă pe Bursă. Multe lucruri pot fi învăţate şi din experienţa altora, este păcat să treci prin toate gropile de unul singur. Fiind perioada asta agitată şi plină de informaţii care pot să dea peste cap piaţa de la o zi la alta, cuiva începător i-aş recomanda să aibă un consilier în perioada asta şi să nu intre cu toată suma din portofoliu.”

Totodată, le recomandă „să înceapă cu piaţa din România cel puţin un an înainte de a se aventura în pieţele externe, să îşi aleagă un broker cu experienţă în care au încredere să le ghideze paşii, să cunoască bine companiile în care investesc, să participe la adunările generale ale acţionarilor pentru a înţelege mai bine compania şi să investească doar în companiile în care acţionarul majoritar este de încredere şi nu are antecedente negative în piaţă.”

Pentru că înţelege mai bine investiţiile prin prisma prezenţei în piaţă ca investitor şi din perspectiva, Gabriel Pintea spune că „Bursa este 60%-70% disciplină, organizare şi soluţionare. Pe Bursă trebuie să vezi întotdeauna imaginea de ansamblu. Dacă te axezi doar pe un tip de analiză, fundamentală, tehnică, randamentele nu vor fi niciodată la fel de bune ca cele ale unui investitor obiectiv, care reuşeşte să vadă imaginea de ansamblu. Dacă crezi doar într-un instrument de evaluare sau analiză a companiilor, o să te distragă foarte mult şi o să te încăpăţânezi în ceva ce nu o să se întâmple. Trebuie să vezi trendurile şi sectoarele care au potenţial de creştere în perioada următoare, pentru că rotaţia aceasta se întâmplă foarte des în ultima perioadă, chiar şi o dată la câteva luni.”

Ce consideră esenţial în aceste vremuri? „Flexibilitate, adaptare, obiectivitate, o rezistenţă mică la schimbare şi la ce este nou. Trăim vremuri foarte imprevizibile în care lucrurile şi paradigmele se schimbă atât de repede, încât dacă nu eşti deschis să accepţi noile realităţi, rişti foarte mult să pierzi foarte repede câştigurile obţinute în anumite conjuncturi. În acelaşi timp, dacă cunoşti bine companiile în care investeşti, te ajută să menţii poziţiile în condiţii de volatilitate extremă, aşa cum este caracterizată piaţa investiţiilor din ultimii ani. Nu există un singur indicator care să te ajute să iei decizii profitabile. Trebuie să avem capacitatea de a analiza mai multe lucruri concomitent, de la contextul macroeconomic global la domeniile specifice în care vrem să investim şi, în final, să monitorizăm îndeaproape companiile în care investim.”

1. Simbolul bursier este un grup de caractere, de cele mai multe ori sugestiv (abreviere), sub care poate fi găsită o companie sau alt activ listat pe o bursă, pentru a simplifica tranzacţiile bursiere. De exemplu, simbolul bursier pentru Tesla este TSLA.

2. Investiţiile/ tranzacţiile speculative au loc în aproape toate domeniile – pieţe valutare, de materii prime, imobiliare, acţiuni, obligaţiuni. Strategia implică exploatarea unor potenţiale marje de profit într-o piaţă existentă sau a anomaliilor din piaţă în scopul de a face profituri rapide. De cele mai multe ori, investiţiile speculative sunt realizate de fondurile cu profil speculativ, denumite şi hedge funds, destinate unui număr limitat de investitori profesionişti sau bogaţi. Fenomenul tranzacţiilor speculative a ajuns în atenţia publică în ultimii ani, în contextul în care vânzările la termen cu acţiuni în lipsă (short) au fost considerate a fi vinovate pentru falimentarea unor companii în momente în care fundamentele lor nu mai sunt atât de stabile sau ancorate în logica pieţei. Acest fenomen a atins un apogeu şi s-a manifestat într-o mişcare socială în timpul pandemiei, odată cu fenomenul „armatei” de investitori de retail care s-a organizat prin intermediul „firului” de discuţie WallStreetBets pe  platforma Reddit.

3. Scăderea şi revenirea în V a unei pieţe, a economiei sau a unei acţiuni este reflectată grafic printr-o scădere bruscă urmată de o recuperare rapidă şi puternică. Termenul a prins avânt pe agenda publică din România odată cu guvernarea PNL care discuta la începutul pandemiei despre o „revenire economică în V”.

4. Piaţa Rasdaq (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotation) este fosta bursă electronică de valori mobiliare de la Bucureşti, apărută odată cu privatizarea în masă a activelor statului şi adaptată după celebra bursă NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotation) din New York. Apărută în octombrie 1996, Rasdaq a suferit modificări 2002, în sensul delistării a 200 de companii care nu îndeplineau standardele de acces, în contextul în care unele firme au fost forţate să se listeze, iar în decembrie 2005 a fuzionat cu Bursa De Valori Bucureşti. Rasdaq a început să fie defiinţată în 2014, în octombrie şi-a încetat existenţa, după ce locul îi fusese preluat de piaţa AeRO în februarie 2015. Piaţa secundară a bursei locale a prins avânt mai ales în ultimii trei ani, când antreprenorii au înţeles oportunitatea finanţării de la investitori români, iar numărul investitorilor a crescut.