Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

Rareş Mihăilă şi-a făcut debutul pe Bursa de la Bucureşti în 2016. Tot în acel an a lansat proiectul Investeştelabursă şi a devenit primul vlogger de educaţie bursieră din România. A mers şi mai departe, transformând site-ul într-o aplicaţie mobilă care oferă investitorilor acces la ştiri şi analize, topuri şi multipli de tranzacţionare, totul din dorinţa de a-şi împărtăşi pasiunea pentru investiţii.

„Am început să investesc la BVB în 2016 după ce mai bine de şase luni am citit tot ce am găsit în mediul online despre ce înseamnă să investeşti în acţiuni listate la bursă. Suma minimă necesară pentru deschiderea unui cont de investiţii era atunci de 10.000 de lei. Aşadar, am economisit lună de lună pentru a strânge banii respectivi, dar după deschiderea contului am retras o mare parte din ei pentru că nu eram suficient de încrezător să investesc o sumă atât de mare pe bursă”, îşi aduce aminte Rareş Mihăilă, investitor şi creator de conţinut de educaţie bursieră din Târgu-Mureş.

Cu 3.500 de lei, suma rămasă în contul brokerului, Rareş a cumpărat prima oară acţiuni ale companiei aeronautice IAR Braşov şi unităţi de fond ETF BET Patria-TradeVille. Faţă de anul când a început el investiţiile, acum cei mai mulţi brokeri nu mai cer o sumă minimă de început, iar modalitatea de deschidere a unui cont s-a simplificat, putând fi realizată exclusiv online. „Consider că în ultimii ani investiţiile la bursă sunt mai accesibile ca oricând”, spune el.

Rareş are 38 de ani şi este inginer IT. Are un master în tehnologia informaţiei la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureş. În 2016, în acelaşi timp cu debutul lui pe bursă, lua naştere şi proiectul Investeştelabursă, pe care l-a lansat din dorinţa de a-şi împărtăşi noua pasiune cu cât mai mulţi oameni străini de investiţii.

Rareş Mihăilă, 38 de ani

PROFESIE: inginer IT

OCUPAŢIE: investitor şi creator de conţinut educativ

INVESTEŞTE: activ

Odată cu site-ul, investitorul a lansat şi un canal de YouTube, fiind acum şapte ani primul vlogger de educaţie bursieră din România şi astăzi printre puţinii care fac asta. Pe canalul lui, investitorii şi cei care se gândesc să investească au acces la peste 340 de materiale video de educaţie bursieră, explicative şi pe înţelesul debutanţilor, care au strâns până acum peste 2,2 milioane de vizualizări şi mai mult de 264.000 de ore vizionate.

„Odată cu proiectul Investeştelabursă, pentru mine investiţiile au devenit un job full-time. Treptat, din dorinţa de a face investiţii cât mai bine documentate, am transformat site-ul Investeştelabursă într-o platformă de analiză a companiilor listate la BVB”, afirmă Rareş Mihăilă.

Aplicaţia de mobil, dezvoltată împreună cu Lorand David, permite investitorilor să rămână la curent cu tot ce se întâmplă la BVB. Este gratuită şi poate fi descărcată de pe App Store sau Google Play. Ea cuprinde secţiuni precum „compania zilei”, topul lichidităţii, al creşterilor şi al scăderilor, cele mai ieftine acţiuni sau multiplii de tranzacţionare pe baza celor mai recente date, dar şi ştiri, analize, podcasturi sau emisiuni video, inclusiv de la Ziarul Financiar.

„Peste 3.000 de investitori folosesc deja aplicaţia pentru a se menţine informaţi cu principalele evenimente de la BVB”, a spus Rareş în cadrul emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi din 15 februarie 2023.

Cea mai bună sursă de informare pentru investitori rămâne însă site-ul Bursei de Valori Bucureşti, spune investitorul, care mai urmăreşte zilnic şi o serie de publicaţii financiare.

La început temător, după ce a trecut prin perioade cu volatilitate ridicată, Rareş este astăzi mai încrezător în forţele proprii. Îşi aduce aminte şi acum celebra ordonanţă de urgenţă de la finalul anului 2018 introdusă de guvernarea PSD care a afectat unele sectoare reprezentative de la bursa locală şi ce sentimente trăia fiind prezent în piaţă.

„Au impozitat foarte dur sectorul bancar introducând peste noapte o taxă pe activele bancare. Nu doar sectorul bancar avea de suferit. Au fost introduse brusc taxe şi pe sectorul telecom, energetic şi alte sectoare. Practic nu scăpa nimeni. Am fost foarte supărat şi dezamăgit la acea vreme”, mărturiseşte el.

În acest moment, peste 90% din portofoliul lui Rareş este investit la Bursa de la Bucureşti, piaţa pe care o urmăreşte îndeaproape. Cea mai mare deţinere este la Fondul Proprietatea (26%), la care a acumulat acţiuni în anticiparea IPO-ului Hidroelectrica şi a unui dividend special pe care Fondul a anunţat că îl va distribui în urma ofertei, iar la Hidroelectrica a plasat circa 4% din total portofoliu.

Următoarele deţineri sunt la Banca Transilvania (22%) şi One United Properties (17%), OMV Petrom (13%) şi DN Agrar (10%), dar şi altele. Aproximativ 49% din portofoliu este reprezentat de domeniul financiar-bancar, fiind urmat de comerţ cu 21% şi petrol şi gaze cu 13%.

„Am învăţat că bursa noastră, fiind concentrată mai mult pe companii value cu business matur şi echilibru financiar stabil, nu este atât de volatilă precum pieţele externe. Un portofoliu de investiţii compus în mare parte din companii mature, cu business stabil şi politică de dividend publică va evolua bine chiar şi în perioade mai tulburi”, spune acesta.

În ultima perioadă, Rareş s-a concentrat pe companii mature, cu o politică de dividend stabilă şi care au ajuns la începutul anului 2023 la multipli de piaţă atractivi. Portofoliul lui are un randament de circa 8,7% în prima jumătate a anului.

„Atunci când mă uit la o companie analizez ultimele rezultate financiare publicate, trimestriale sau semestriale, dar mă uit şi la ultimul raport anual. Mă uit la evoluţia cifrei de afaceri, a profitului operaţional şi apoi a profitului net. Calculez marjele de profitabilitate operaţională şi cea netă. Mă uit mai departe la bilanţ, dar şi la acţionariatul companiei. Calculez diverşi multipli de preţ pentru a evalua cât de ieftină sau scumpă e compania în raport cu evoluţia rezultatelor financiare”, spune el.

Rareş se consideră un investitor activ, cu un profil de risc moderat-conservator. Analizează rezultatele financiare şi caută companii subevaluate. Cu alte cuvinte, este un value investor, adică are o strategie care implică găsirea de acţiuni care se tranzacţionează la multipli mai mici decât valoarea lor intrinsecă.

„Am fost nevoit să mai marchez şi pierderi. Sunt conştient de faptul că nu toate investiţiile pe care le fac vor fi profitabile. Se întâmplă uneori ca rezultatele raportate de companii să nu se ridice la nivelul aşteptărilor mele”, recunoaşte el.

Celor care să gândesc să înceapă să-şi pună economiile la treabă, investitorul le recomandă să-şi stabilească pentru început ce fel de abordare de investiţii vor să adopte, pasivă sau activă, şi cât timp îşi pot dedica administrării portofoliului. În funcţie de abordare şi timpul disponibil pot merge mai departe la selecţia intrumentelor financiare şi la construirea portofoliului.

„Dacă eşti în căutarea unui moment perfect pentru a începe să investeşti, consider că nu-l vei găsi niciodată. Poţi începe oricând. Oportunităţi de investiţii se vor găsi mereu, doar trebuie să ai răbdare, să citeşti comunicatele companiilor şi să înţelegi mişcările bursiere”, este concluzia lui Rareş Mihăilă.    ■

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1. Apetitul la risceste definit ca nivelul optim de risc pe care un investitor este dispus să îl accepte în privinţa unei investiţii. Este, altfel spus, gradul de risc la care un investitor este dispus să se expună pentru a atinge un anumit obiectiv financiar. De exemplu, dacă aveţi un apetit ridicat pentru risc, înseamnă că sunteţi dispuşi să riscaţi să pierdeţi sume mari de bani pentru a câştiga de mai multe ori suma investită. Apetitul la risc este determinat de vârstă, venituri şi obiectivele de investiţii.

2. Toleranţa la risc este nivelul tolerabil de risc pentru care un investitor rămâne confortabil în ciuda pierderilor sau a incertitudinilor. Cu alte cuvinte, toleranţa la risc este capacitatea de a accepta sau de a absorbi riscurile. Deşi sunt doi termeni folosiţi adesea în mod eronat cu acelaşi sens, apetitul pentru risc se referă la asumarea riscului, în timp ce toleranţa la risc se referă la controlul riscului. Rezistenţa la risc depinde de aşteptările financiare, vârstă şi capacitatea de a câştiga.

3. Profilul de risc sau profilul investiţional este un test prin care investitorii află în ce tipologie se regăsesc în funcţie de gradul de risc pe care îl tolerează. Sub directiva MiFID, chestionarul cuprinde circa 15 întrebări ce ţin de experienţă, cunoştinţe, situaţia financiară, apetitul şi toleranţa la risc şi obiectivele financiare ale fiecăruia. În funcţie de punctaj, există investitori foarte conservatori, conservatori, moderaţi, dinamici şi agresivi. După alte teste, profilurile de risc sunt defensiv, conservator, echilibrat, activ şi foarte activ.

Capturi din aplicaţia Investeştelabursă dezvoltată de Rareş Mihăilă

ÎN CE MAI INVESTIM

Financiar-bancar

Fondul Proprietatea (simbol bursier FP) este un emitent listat la Bursa de Valori Bucureşti înfiinţat iniţial de Guvernul României în decembrie 2005 ca formă de despăgubire a persoanelor expropriate abuziv în regimul comunist prin includerea unor participaţii la companiile de stat şi acordarea de acţiuni FP.

Pornind cu deţineri la unele dintre cele mai mari companii listate la BVB, FP şi-a redus în timp portofoliul, cel mai recent exit fiind de la Hidroelectrica (H2O), cel mai mare şi mai profitabil producător de energie din România şi ceea ce reprezenta cea mai mare deţinere a Fondului.

FP a încheiat T1/2023 cu venituri de 3,37 miliarde de lei, în urcare cu 37% faţă de perioada similară de anul trecut şi un profit de 1,74 miliarde de lei, plus 34% prin comparaţie cu primele trei luni din 2022, potrivit datelor din raportul financiar trimestrial. Raportul financiar aferent S1/2023 urmează a fi publicat pe 31 august.

La 12 mai 2023, FP era deţinut de investitori instituţionali români (37,3%), investitori individuali români (21%), investitori instituţionali străini (10,88%), investitori individuali străini (3,09%), The Bank of New York Mellon (8,55%), Ministerul Finanţelor (5,96%), iar 13,2% reprezintă acţiuni proprii. În total, avea 18.269 de acţionari.

Data de 12 mai a fost considerată şi data de înregistrare pentru plata dividendelor anuale în cuantum brut de 0,05 lei pe acţiune aprobată prin AGOA din aprilie. Calculele ZF arată dividende totale de circa 270 mil. lei şi un randament de circa 2,4% la preţul de atunci.

Pe de altă parte, FP a chemat pe 18 august investitorii să voteze un dividend special cu o valoare brută de 1,4942 lei pe acţiune, bani care vin din încasările din oferta publică iniţială a Hidroelectrica, data de înregistrare fiind 8 septembrie 2023. În acest caz, randamentul este de 81,1% la preţul curent. Din IPO-ul Hidroelectrica, Fondul a strâns 9,3 mld. lei, din care suma de 8,06 mld. lei va fi distribuită ca dividende, iar restul banilor vor fi folosiţi cel mai probabil pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi ulterior anularea lor. De la înfiinţare, FP a avut mai degrabă o strategie de diluare.

Investitorii urmăresc în continuare cum va raporta Fondul în trimestrele viitoare şi mai ales ce strategie va avea, având în vedere că în portofoliu au rămas după listarea Hidroelectrica societăţi precum Aeroporturi Bucureşti sau Salrom, pentru care s-au anunţat intenţii de listare, Engie România, Administraţia Porturilor Maritime, Alro, Romaero, Zirom, Poşta Română, unele dintre ele cu probleme.

Fondul Proprietatea are 11,45 mld. lei capitalizare, după ce acţiunile au scăzut cu 9,7% în acest an, pe fondul unor tranzacţii de 1,2 mld. lei. În ultimul an, scăderea FP este de 8,6%, arată datele BVB.

„Ne uităm la Fondul 2.0, unde avem flexibilitatea de a investi în noi oportunităţi pentru a profita de potenţialul pe care ni-l oferă piaţa românească. Când anume ar urma să se întâmple asta? În ceea ce priveşte tranzacţiile viitoare nu este ceva ce putem cere să facem astăzi, dar cu siguranţă este ceva la care vom lucra.”

Johan Meyer, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.