Dacă am o sumă de bani puşi deoparte, ar trebui să-i investesc într-o afacere sau să-mi deschid propriul business? Sau ambele? Este mai riscantă prima variantă sau a doua? Dar dacă sunt antreprenor, asta mă împiedică să fiu investitor? La unele dintre aceste întrebări răspunde Victor Răzvan Vişan, economist în vârstă de 35 de ani şi antreprenor în domeniul producţiei publicitare.

„Am ales să investesc la Bursă pentru că îmi doream o zonă în care să-mi conserv banii făcuţi din business. La bază sunt antreprenor şi am considerat că este un mod bun de a spori banii pe care îi generez din antreprenoriat. Practic există destul de multe momente în care am disponibilităţi financiare, mai mici sau mai mari, iar zona bancară nu m-a mulţumit”, povesteşte Victor Vişan.

Timpul este cel care poate valida o alegere, fie că este vorba de o investiţie la Bursă sau de o investiţie într-un business propriu. Activitatea de investiţii nu o exclude pe cea de antreprenoriat şi nici nu ar trebui să fie dependente.

NUME: Victor Răzvan Vişan

VÂRSTĂ: 35 de ani

PROFESIE: economist

OCUPAŢIE: antreprenor

INVESTEŞTE: part-time

Marii antreprenori ai lumii sunt şi ei investitori, iar majoritatea şi-au listat companiile pe Bursă tocmai pentru că ştiu că aici ajung cele mai multe afaceri de succes.

Pentru ilustrarea raţiunii, avem recentul exemplu al lui Daniel Dines, CEO-ul unicornului românesc UiPath, listat anul trecut la Bursa de la New York. Printr-un vehicul de investiţii, Dines a intrat cu un pachet de 5% în acţionariatul One United Properties chiar înainte de listare. Mai recent a cumpărat aproape 10% din compania agricolă RodBun, care de asemenea se pregăteşte de listare la Bursa de Valori Bucureşti. I

ar acesta nu este singurul exemplu. Dragoş şi Adrian Pavăl, proprietarii retailerului Dedeman, au cumpărat printr-un vehicul de investiţii 5% din acţiunile companiei de inginerie şi tehnologie Simtel Team înainte de listare, iar în aceeaşi perioadă au intrat în acţionariatul Transport Trade Services cu o participaţie de 5,3%.

Cei doi fraţi pot fi catalogaţi cu uşurinţă drept cei mai mari investitori persoane fizice de la Bursa românească, având participaţii şi la alte companii listate, precum Alro Slatina, Transelectrica, Cemacon sau Electrica. Cum vede Victor Vişan lucrurile?

„Al doilea motiv care m-a făcut să intru în piaţa de capital a fost şi dorinţa de a înţelege mai bine şi a mă dezvolta în zona financiară. Am vrut să reuşesc să citesc mai bine raportările, inclusiv ale companiei mele, şi să îmi fac bugetele mult mai bine, adică să învăţ din experienţa altora. De ce nu, poate la un moment dat o să vin chiar eu cu o listare. Este o dorinţă pe care cred că o are orice antreprenor care vrea să crească şi să nu vândă compania”, susţine el.

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business MAGAZIN. Investitorul acestei săptămâni este Victor Răzvan Vişan, antreprenor în domeniul PUBLICITĂŢII.

Victor a urmat cursurile Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice, dar nu a ales o carieră de programator. „Am înţelegerea schemelor logice, dar nu ştiu sintaxă de cod.”

Are în schimb un master în management, iar în 2009 a început primul lui business. „Am pivotat diferite variante şi cu diferite proiecte în paralel. On and off au fost undeva la patru businessuri. Pe unul dintre ele l-am şi vândut în 2017. Businessul de acum este cumva pivotat. Firma este din 2014, iar în 2017 am făcut un pivot într-o zonă laterală, dar tot în aceeaşi industrie”, explică el.

Victor Vişan activează în zona de producţie publicitară, fiind proprietarul companiei FormTex, care realizează sisteme de afişaj pentru evenimente şi expoziţii. L-am întrebat cum se împacă antreprenoriatul cu activitatea de investiţii.

„Se împacă foarte bine. Cred că unul dintre motivele pentru care anul trecut am avut mai mult timp pentru Bursă este că au fost suspendate evenimentele, iar noi a trebuit să diversificăm într-o zonă laterală pentru a putea să ne continuăm activitatea. Am avut mai mult timp decât aş fi avut poate într-un an normal, aşa că o parte din el l-am investit la Bursă”, spune Victor.

După incursiunea iniţială în Nuclearelectrica şi TeraPlast, Victor a ales în 2020 o strategie „mai exotică”. Împreună cu câţiva prieteni, a descoperit instrumentele derivate în Statele Unite, unde timp de un an „s-a jucat”, aşa cum mărturiseşte.

„Am şi învăţat foarte mult, dar nu am avut un randament prea bun. Ţinând cont de momentul intrării, puteam dubla lejer banii, dar măcar nu am pierdut. Ulterior m-am repliat şi am mutat banii pe piaţa locală, unde am început să citesc raportările financiare şi să înţeleg mai bine, lucru care mi-a dat mai multă încredere în poziţiile pe care le luam. Pe plan extern am simţit că era mai mult un pariu.”

Dacă în 2019 avea doar câteva deţineri, în 2020 şi 2021 şi-a diversificat portofoliul. Investiţiile lui se ridică astăzi la câteva sute de mii de euro, după ce anul trecut a înregistrat un randament uşor peste cel al indicelui dividendelor BET-TR, care a avut un plus de 40%. A investit însă în valuri, nu a intrat cu sume mari, iar după primele achiziţii de câteva zeci de mii de lei a început să crească uşor-uşor expunerea pe deţinerile existente.

„Investesc part-time. Nu ştiu dacă mi-aş dori să fie full-time vreodată. Am investiţii consistente, am avut până la un punct destul de mulţi emitenţi, ulterior am mai triat din ei şi am ajuns să am undeva la 10 companii, cele în care cred mai mult şi care consider că sunt expuse pozitiv la actualul context economic”, afirmă Victor Vişan.

În ordinea ponderilor pe care le au în portofoliu, el are investiţii la AROBS Transilvania (16,9%), DN Agrar (15,3%), OMV Petrom (4,7%), Digi Communications (4,2%), Fondul Proprietatea (3,7%), iHunt Technology Import-Export (3,6%), Cemacon (3,5%), BRD (3,1%), Purcari (3,1%), Banca Transilvania (3%), BRK Financial Group (2,8%), Holde Agri Invest (2,2%) şi altele (1,8%).

„Intenţionam să păstrez o poziţie de cash destul de mare, să scad sau să închid o parte din poziţii după rezultatele financiare, însă războiul s-a petrecut chiar înainte de mare parte din raportări şi m-a prins mult mai investit decât mi-aş fi dorit. Am rămas investit şi chiar am cumpărat unele acţiuni când au scăzut. Ulterior, când au început să-şi revină, am mărit poziţia de cash”, explică el.

Aproximativ 32,7% din valoarea totală a portofoliului său reprezintă cash disponibil pentru alte investiţii viitoare sau pentru suplimentarea poziţiilor existente. „Ce mi s-a mai părut important a fost să fiu în piaţă. Am prieteni care când au văzut că lucrurile încep să se împută, au ales să se mute cu totul în cash. Eu am luat o decizie conştientă de a nu face acest lucru, pentru a învăţa despre mine şi cum reacţionez în astfel de momente tensionante în care emoţiile sunt la un nivel înalt. Consider că asta m-a ajutat. Sunt nişte lecţii învăţate pe propria piele care sunt cu atât mai valoroase”, spune investitorul.

În ultima vreme, Victor s-a pliat mai degrabă pe o strategie de tip value investing, adică a căutat companii subevaluate. Din acest motiv a crescut expunerea pe Cemacon şi a analizat sectorul agricol.

„Încerc să iau expunere pe companii care produc bunuri cu cerere inelastică, adică mâncare. Am luat în considerare Holde Agri Invest, Grup Şerban Holding, DN Agrar şi Agroserv Măriuţa. Dintre toate, DN Agrar mi s-a părut cea mai promităţoare propunere de investiţie.”

El tranzacţionează şi în mod activ, dar spune că în momentul de faţă petrece mai mult timp cu bursa decât ar dori să o facă pe termen mai lung.

„Aş dori ca pe termen lung o bună parte din portofoliu să o ţin în companii care fac parte din indicele principal şi să păstrez şi o bucată de stock picking cu un procent din portofoliu. La acest moment explorez doar zona de stock picking”, mai spune Victor Vişan.

Una caldă, alta rece

În 2020-2021, investitorul a participat şi la câteva plasamente private de acţiuni. Dintre acestea, menţionează AROBS Transilvania, care a derulat cel mai mare plasament din istoria pieţei AeRO (74,2 mil. lei). De asemenea, a participat la plasamentul privat al DN Agrar şi a continuat să îşi mărească poziţia pe emitent după listare. În acelaşi timp, la AROBS a scăzut expunerea după listare.

Acestea sunt şi cele mai mari deţineri ale sale, dar şi două cazuri fericite. Victor notează însă şi experienţe neplăcute pe Bursă, de care, de altfel, niciun investitor nu este ferit.

Spune că a participat şi la alte plasamente, nu la fel de fericite, de exemplu la Connections Consult sau Arctic Stream. Acolo poziţiile au fost însă mult mai mici pentru că nu avea acelaşi grad de încredere în emitent.

„Au fost şi câteva plasamente care nu au mers cum trebuie. O parte din companii s-au vândut la evaluări foarte mari şi ulterior au ieşit cu nişte rezultate de-a dreptul dezamăgitoare. Amintesc aici GoCab Software, FireByte Games sau Vifrana, care au raportat mult sub aşteptări. Acum lumea văd că s-a mai calmat cu partea de plasamente, nu mai sunt de foarte mare interes. Probabil că fiind această incertitudine în piaţă, antreprenorii să gândesc că poate nu este cel mai bun moment să ridice bani de la investitori. În linii mari, a fost o exuberanţă mare în această zonă, promisiuni multe şi livrări cu mult sub promisiuni”, afirmă el.

Cele mai multe dintre societăţile care s-au listat la BVB în ultimii doi ani au abordat o politică de remunerare a acţionarilor în care distribuie acţiuni gratuite cu scopul de a capitaliza profiturile sau parte din ele şi a le folosi pentru dezvoltare, caracterizându-se drept companii de creştere. Unii investitori văd această abordare cu ochi buni, alţii vor dividende în locul acţiunilor gratuite.

„Acţiunile gratuite nu sunt un factor stimulant din punctul meu de vedere. A existat o vreme, cel puţin în 2021, când a fost o perioadă mai efervescentă pe Bursă. În mod efectiv numărul de acţiuni creşte, preţul acţiunii scade, dar valoarea investiţiei rămâne aceeaşi. Nu este un argument de investiţie pentru mine. Partea de dividende este de interes, dar nu am neapărat foarte multe companii care să aplice un dividend consistent”, afirmă investitorul.

 „Investind local poţi face mult bine. Poţi avea randament bun, dar în acelaşi timp poţi susţine companiile locale să crească şi să devină jucători regionali, poate chiar globali.”

Dacă nu şi-a investit capitalurile în alte direcţii, cum ar fi în imobiliare, Victor Vişan a considerat că este bine să se diversifice în zona de acţiuni. Cu toate acestea, spune că este mai flexibil când vine vorba de bani şi îi alocă şi în alte zone doar dacă vede oportunităţi.

„Pot să mişc o parte din bani în direcţia imobiliarelor. În domeniul meu de producţie publicitară am cercetat destul de mult piaţa de imobiliar industrial. Am achiziţionat unele terenuri pe zona aceasta, urmând poate să devolt unele hale pe ele”, spune investitorul.

Avid după cunoaştere, Victor Vişan afirmă că a participat la multe formări pe zona de business şi este pasionat şi de dezvoltarea personală.

„Bursa este interesantă pentru mine pentru că îmi bifează câteva valori. Una dintre ele este partea de business şi financiar, alta este partea de relaţii semnificative. Sunt oameni faini, smart pe care i-am cunoscut prin intermediul Bursei. Peste toate, mai este ideea de creştere, de a învăţa.”

Cele mai multe informaţii despre Bursa de la Bucureşti le culege din grupul de Facebook „Investitori fără frontiere”.

“Acolo se fac analize destul de profunde pe anumite companii, pe industrii, poţi afla mai multe informaţii despre BVB. Mai am câteva grupuri personale pe care comunic cu prieteni şi unde îmi bifez şi alte nevoi.”

Ca un minus al Bursei locale, Victor remarcă numărul scăzut al investitorilor de retail, în ciuda unor creşteri semnificative în ultimii ani. Crede că mulţi investesc în active mult mai speculative de tipul criptomonedelor sau aleg pieţele de acţiuni din Statele Unite.

„Cred că ar ajuta o mai bună vizibilitate a pieţei locale, a rezultatelor pe care le poate obţine cineva pe Bursă. Eu sunt un promotor al BVB şi consider că investind local poţi face mult bine. Poţi avea randament bun, dar în acelaşi timp poţi susţine companiile locale să crească şi să devină jucători regionali, poate chiar globali”, continuă el.

Victor Vişan afirmă că sunt o sumedenie de companii care ar putea beneficia de pe urma Bursei. Şi-ar dori să investească în marile companii antreprenoriale din România, cum ar fi Dedeman, Altex sau Fan Courier, dar este conştient că decizia de listare stă în mâinile fondatorilor.

„Dacă ei nu au nevoie de finanţare sau nu li se pare că Bursa este o direcţie care să îi ajute în dezvoltarea businessurilor, este normal că preferă să continue cu ele în controlul lor. Probabil că ne-am fi dorit cu toţii să vedem Bitdefender pe Bursa din România. Sunt şi alte companii cum ar fi Hidroelectrica. Dacă se va lista, va creşte destul de mult vizibilitatea pieţei locale şi va oferi un câştig nu doar celor care vor cumpăra la o eventuală listare”, conchide el.

Dicţionarul investitorului:

►Œ Instrumentele derivate sunt instrumente financiare a căror valoare depinde de sau derivă din valoarea unui alt activ, numit activ de bază sau activ suport (underlying asset). Prin urmare, randamentul acestora este derivat din evoluţia preţului unui indice, valută, marfă sau alt activ. Un investitor iniţiază poziţii short (de vânzare) sau poziţii long (de cumpărare). Astfel de instrumente financiare sunt contractele Futures, Options sau Forward. Piaţa derivatelor se mai numeşte şi piaţă la termen, în timp ce piaţa spot, pe care se tranzacţionează activele suport ale instrumentelor derivate, se mai numeşte şi piaţă la vedere. Cu alte cuvinte, cumpărarea sau vânzarea de instrumente financiare derivate are loc „astăzi”, dar plata şi livrarea activului suport corespunzător instrumentului nu se efectuează „imediat”, ci la o dată din viitor.

► Net buyer (vânzător net) este o persoană care cumpără active mai mult decât vinde, în timp ce un net seller (vânzător net) mai mult vinde decât cumpără.