Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

Vlad Dicu a plecat din Sibiu să studieze fizică biomedicală în Amsterdam, dar azi este business analyst la o companie internaţională şi investitor pe pieţele de capital globale. De ce alege SUA şi China în detrimentul Europei şi României, cum vede scăderea portofoliului în 2022 şi 2023, la ce sectoare se uită şi ce strategie are, în rândurile următoare.

Am început să investesc în timpul pandemiei, mai ales din curiozitate şi din cauza timpului liber pe care îl aveam la dispoziţie. Întrucât se întâmplau atât de multe evenimente pe burse şi informaţiile veneau din toate direcţiile, m-am gândit că acela era momentul perfect pentru a începe să investesc”, povesteşte Vlad Daniel Dicu, la bază inginer medical, dar în practică business analyst. Din Sibiu, oraşul în care s-a născut, Vlad a ajuns în oraşul european al bicicletelor, Amsterdam, pentru a studia la Universitatea Vrije. Are un master în tehnologie şi fizică biomedicală, dar în prezent, la 26 de ani, este analist de afaceri la o companie internaţională. „Deşi activitatea mea are puţine corelaţii cu pieţele bursiere, experienţele mele de investitor, cunoştinţele financiare şi analiza obiectivă mă ajută cu siguranţă, mai ales atunci când sunt implicat în deciziile strategice”, spune Vlad, adăugând că investiţiile au început ca un hobby şi s-au transformat încet-încet într-o pasiune. „Este o pasiune care uneori ocupă mai mult timp decât un loc de muncă cu normă întreagă. Din fericire, nu îmi răpeşte din energie, deoarece mă bucur din plin să fiu la curent cu tot ce se întâmplă în lume şi să văd cât de interconectat este totul”, continuă el. Vlad a mai fost activ pe piaţa bursieră în trecut, dar în septembrie 2020 a decis să se alăture comunităţii eToro, acolo unde mărturiseşte că a devenit investitorul de astăzi. În prezent există aproximativ 50 de persoane care îi copiază portofoliul cu peste 50.000 de dolari şi 1.600 de persoane care-i urmăresc activitatea şi articolele pe care le scrie. „Discut şi dezbat zilnic cu alţi investitori populari de pe platformă şi cred cu adevărat că acesta este unul dintre principalele motive pentru care am reuşit să învăţ atât de multe într-o perioadă atât de scurtă de timp”, explică investitorul.

Am fost curios să aflu de ce un român preferă să-şi pună economiile pe o bursă externă. Deşi în creştere în ultimii ani, investiţiile la Bursa de la Bucureşti sunt încă la un nivel scăzut în comparaţie cu alte ţări occidentale, iar acest fapt, spune Vlad, este cauzat în primul rând de lipsa educaţiei financiare şi a culturii financiare, care alimentează frica preconcepută că investiţiile nu sunt accesibile tuturor. „În plus, cred că piaţa bursieră locală nu are o ofertă atât de atractivă, deoarece numărul de acţiuni este destul de limitat, iar volumele tranzacţionate sunt scăzute, în comparaţie cu alte pieţe internaţionale. Acestea sunt, în opinia mea, principalele motive pentru care mulţi investitori români se concentrează pe alte pieţe. Cred că ar fi grozav dacă firmele româneşti care devin mari pe scena internaţională, cum ar fi UiPath, ar căuta şi ele o listare secundară la BVB. Acest lucru ar ajuta ca piaţa să devină mai atractivă”, consideră investitorul.

Pe eToro, Vlad a început cu o sumă iniţială modestă. Investiţiile erau încă un teritoriu necunoscut pentru el în acel moment. A adăugat fonduri periodic, pe măsură ce devenea din ce în ce mai entuziasmat de această nouă pasiune şi din ce în ce mai încrezător în el. Prima lui investiţie a fost NIO, producătorul chinez de vehicule electrice. „Cu timpul, am început să înţeleg potenţialul investiţiilor şi faptul că, dacă sunt abordate corect, acestea pot fi o protecţie împotriva inflaţiei, o altă metodă de a obţine un venit suplimentar şi, de ce nu, o plasă de siguranţă pentru pensie. Acestea sunt motivele pentru care investesc, dar şi pentru că a devenit o pasiune”, spune el. Vlad se consideră un investitor pe termen lung, care urmează principiile investiţiilor de valoare (value investment). Se caracterizează totodată ca fiind un investitor macro, deoarece îşi bazează deseori deciziile de investiţii pe evoluţiile macroeconomice. „Mă consider un investitor top-down, care începe prin a examina potenţialul pe termen lung al unui întreg sector. Apoi, îmi restrâng căutarea la un grup select de companii, bazându-mă în primul rând pe evaluarea lor relativă. După ce selecţia este completă, mă concentrez pe situaţiile lor financiare pentru a înţelege ce companie se aliniază cel mai bine cu restul portofoliului meu”, afirmă Vlad. Cum se aplică asta în cazul lui? Ei bine, să restrângem aria de căutare! Mai întâi, piaţa preferată.

Vlad Daniel Dicu, 26 de ani

PROFESIE: inginer medical

OCUPAŢIE: analist de afaceri

INVESTEŞTE: pe termen lung

Pentru Vlad, SUA şi China, circa 80% din active. Apoi, sectorul cu potenţial. În portofoliul lui, majoritar tehnologie, urmat de servicii financiare, telecomunicaţii şi partea de obligaţiuni. Urmează selecţia activelor şi evaluarea lor. Vlad se uită la companii cu un istoric dovedit, măsurat prin creşterea stabilă a veniturilor, a profitului şi a fluxurilor de numerar în ultimii ani. „Mă interesează companiile cu bilanţuri şi conturi de profit şi pierdere sănătoase, care au marje de profit considerabile, care nu deţin prea multe datorii şi ale căror fluxuri de numerar liber pot acoperi cu uşurinţă dividendele şi, bineînţeles, companiile care se preconizează că vor continua să îşi crească afacerile şi profitabilitatea”, explică el. Rezultatul analizei? La momentul de faţă, investitorul are 36 de deţineri – 73,8% în acţiuni, 23% în ETF-uri şi 3,2% în indici – cu un grad de risc de 3 din 10. Aproximativ 46% din investiţiile lui Vlad sunt în iShares 20Ă Year Treasury Bond ETF (9,05%), Qifu Technology (5,86%), Baidu (5,31%), JD.com (4,35%), Digital Turbine (4,17%), iShares MSCI Eurozone ETF (3,79%), ZIM Shipping Services (3,64%), Xinyi Solar Holdings (3,39%), Direxion Daily 20Ă Year Treasury Bull 3X Shares (3,35%) şi Canadian Solar (3,13%). „Sectorul de tehnologie rămâne cel mai atractiv şi mai interesant pentru mine ca investitor, reprezentând aproximativ 35% din portofoliu. Cu toate acestea, rămân totuşi bine diversificat, cu investiţii şi în alte sectoare, cum ar fi cel financiar, cel al bunurilor de consum ciclice, cel al sănătăţii, cel industrial şi cel al materialelor de bază, printre altele, fiecare reprezentând între 5% şi 13% din valoarea portofoliului”, spune el.

O parte considerabilă este alocată pentru venituri fixe şi anume ETF-uri care urmăresc performanţa obligaţiunilor americane. De asemenea, investeşte activ şi în alte instrumente, cum ar fi obligaţiunile sau mărfurile agricole, completează investitorul. Debutul pe platforma eToro i-a adus lui Vlad un randament de 34,6%, realizat în doar câteva luni din 2020. Anul 2021 a adus de asemenea un câştig de 30,1% la nivelul portofoliului, dar 2022 şi 2023 nu au fost la fel de darnici – minus 14,1% anul trecut şi minus 10,5% până acum în noiembrie. Chiar şi aşa, Vlad vede partea plină a paharului în randamentul anului 2022. „La prima vedere, nu arată prea bine, dar, în realitate, este o supraperformanţă de 5% faţă de S&P 500 şi de aproape 19% faţă de indicele NASDAQ100. Cel mai mare câştig, dacă nu mă înşel, a fost «pariul» meu pe grâu, care mi-a acoperit portofoliul împotriva incertitudinilor cauzate de războiul din Ucraina”, spune el. Fiecare criză din pieţele bursiere este diferită de cele anterioare, astfel încât nu poate exista un „manual de instrucţiuni/supravieţuire” care să indice cum trebuie tratată fiecare perioadă. Totuşi, Vlad consideră că există asemănări clare între crize, iar dacă un lucru este clar, este că natura umană rămâne aceeaşi.

Tânărul spune că 2023 ar fi putut fi cu siguranţă mai bine. Dimensiunea portofoliului este aproape neschimbată de la începutul anului, „ceea ce este cu adevărat dezamăgitor, având în vedere creşterile indicilor americani”. El este convins că există limite la cât de mult pot creşte pieţele în contextul deteriorării mediului macroeconomic. „Doar pentru că evaluările sunt extrem de ridicate la un moment dat, nu înseamnă că vor rămâne acolo sau că vor continua să crească fără temei.” Astfel, după o revenire de aproximativ 20% a Nasdaq, piaţa americană a companiilor de tehnologie, investitorul a început să îşi acopere riscurile poziţionându-se împotriva giganţilor din domeniul tehnologiei care au stat la baza revenirii. Acest lucru s-a dovedit a fi dăunător până acum. „Sunt un investitor pe termen lung, aşa că, în mod natural, sunt foarte reticent în a vinde acţiunile deţinute în prezent, deoarece încă mai cred în potenţialul lor pe termen lung. Cu toate acestea, din cauza incertitudinilor şi a deteriorării activităţii economice, cred că există mai multe riscuri decât beneficii în a adăuga şi mai multe acţiuni în acest moment. Cred că cea mai bună opţiune pentru moment, având în vedere evoluţiile macroeconomice, rămân obligaţiunile. Repet, cred că piaţa va suferi o corecţie în orice moment, aşa că mă protejez şi prin shorting-ul indicilor americani”, îmi spunea Vlad în urmă cu câteva luni. După trei ani de investiţii, Vlad a ajuns la concluzia că pentru a avea succes pe bursă, trebuie să ai dreptate mai des decât să greşeşti.

Recunoaşte că unele dintre investiţii nu au fost de succes, dar nu a suferit niciodată pierderi mari, în primul rând pentru că are un portofoliu bine diversificat şi pentru că a fost atent să diminueze riscurile. „Într-adevăr, în prezent deţin unele poziţii care sunt mult sub nivelurile la care le-am cumpărat, dar sunt convins încă de potenţialul lor pe termen lung. Devine o pierdere doar atunci când vinzi. Cred că ar trebui să mă «îndoiesc» întotdeauna de ipotezele mele, pentru a nu fi orbit de propriile prejudecăţi şi pentru a mă strădui în mod permanent să analizez o chestiune din unghiuri diferite”, afirmă el. Cu toate acestea, Vlad nu a intenţionat niciodată să părăsească ringul bursier. „Sincer, este singurul lucru care mă pasionează cu adevărat”, spune el. Este recunoscător pentru aceşti ultimi ani, deoarece simte că a crescut foarte mult ca investitor prin învăţare. „Cred că cel mai important lucru de reţinut este că pieţele bursiere trebuie abordate cu atenţie, iar investitorii nu ar trebui să îşi asume riscuri inutile aşteptând randamente nerezonabile peste noapte. Am spus întotdeauna că investiţiile sunt un maraton, nu un sprint şi ar trebui tratate ca atare”, consideră el. Pentru Vlad, momentul perfect să înceapă să investească a părut să fie începutul pandemiei, dar în ultimii ani a realizat că nu există un moment potrivit, iar încercarea de a anticipa mişcările pieţelor nu este o strategie viabilă. „Întotdeauna vor exista oscilaţii pe pieţe, trebuie doar să navigaţi în mod eficient în aceste perioade, gestionând bine riscurile şi profitând de oportunităţi atunci când mediul macroeconomic susţine perioadele de creştere. De asemenea, este bine să vă amintiţi că piaţa bursieră nu urmează un set strict de reguli şi că, de fapt, este un mecanism foarte complex care se bazează pe multe variabile diferite”, transmite Vlad Dicu.    

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1. Listarea secundară(secondary listing sau cross listing) este termenul care exprimă admiterea la tranzacţionare a unei companii pe o altă bursă de valori decât cea pe care este listată deja. Potrivit definiţiei listării primare, aceasta indică prima bursă pe care sunt listate acţiunile unei companii. Companiile aleg de obicei să se listeze pe o a doua piaţă pentru a accesa noi capitaluri. Listarea secundară nu este acelaşi lucru cu listarea duală.

2. Listarea duală a unei companii presupune că aceasta este tranzacţionată pe două burse primare şi trebuie să îndeplinească cerinţele de raportare şi costurile aferente listării pe ambele. Companiile fac listare duală atunci când bursele diferă foarte mult din punct de vedere geografic sau al cerinţelor de raportare. Pe de altă parte, listarea secundară tinde să se refere la companiile care se listează pe burse mai mult asemănătoare decât diferite din acest punct de vedere.

3. Strategia top-down este aceea prin care analiza se concentrează pe factorii macroeconomici, cum ar fi PIB-ul, rata forţei de muncă, impozitarea, ratele dobânzilor ş.a.m.d. înainte de factorii micro, precum sectoare sau companii specifice. Abordarea top-down (descendentă) este opusă celei bottom-up (acendentă), care acordă prioritate performanţelor şi indicatorilor fundamentali ai companiilor înainte de a trece la factorii macro.