“Modul în care ne gestionam nevoile financiare şi nivelul de risc pe care ni-l asumăm atunci când cheltuim banii diferă foarte mult de la o persoană la alta. Măsura în care ne lăsăm influenţaţi de practicile de fidelizare sau up/cross-sell ale instituţiilor financiare depinde de asemenea de o serie de trăsături de personalitate. În general, cred că putem vorbi de cel puţin trei categorii de comportament financiar: unul orientat spre economisire, altul orientat spre limitarea cheltuielilor la resursele personale şi un al treilea care se bazează pe surse externe de finanţare şi care manifestă constant tendinţa de a cheltui mai mult decât produce. Persoanele din ultima categorie sunt cele mai predispuse la a se angaja în comportamente financiare riscante sau costisitoare pentru a-şi satisface nevoi ce nu pot fi acoperite din surse proprii”, spune Andreea Enache, psiholog clinician şi coproprietar al Centrului Medical Bellanima.

Sute de mii de clienţi datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piaţă. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieţei şi de educare a clientului nedorit de bănci şi sensibil la tehnici persuasive de marketing.

„Este legal, dar nu este moral să profiţi de neputinţa unui om. Lipsa de orizont determină unele persoane să se gândească doar la clipa în care primesc respectivii bani, fără să ţină cont la acel moment de valoarea sumei de rambursat. Nu este dependenţă, ci o disperare care întunecă gândirea“, observă şi psihologul Violeta Rotărescu.