Noul sistem de raportare contabilă a ameliorat însă situaţia activului bilanţier net, care după primele şase luni crescuse cu 3,1% faţă de finele lui 2011, la 371 mld. lei. În acelaşi timp, la jumătatea anului, 18 bănci erau pe profit, 23 pe pierdere, creditele clasificate ca pierdere crescuseră la 16,76% din total faţă de 14,33% la sfârşitul anului precedent, iar situaţia restanţelor din toamna lui 2012 arăta că lucrurile s-au înrăutăţit în continuare.

Dincolo de cifre, anul ce se încheie a fost mult mai blând decât se aşteptau toţi observatorii care preziceau restructurări drastice şi schimbări semnificative în peisajul bancar. Este adevărat, opt bănci şi-au înlocuit fie doar directorul executiv, fie şi echipele de conducere (BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, RBS, Garanti Bank, Italo-Romena), în unele cazuri fiind vorba de executivi care îi înlocuiesc pe precedenţii după doar unu-doi ani de mandat, ceea ce ilustrează tensiunile dintr-un sistem ce trebuie să facă faţă simultan problemelor din economia românească şi cerinţelor acţionarilor, mai ales acolo unde acţionarii provin din ţări grevate de criza datoriilor. Temuta dezintermediere brutală n-a avut însă loc, atâta vreme cât băncile occidentale şi-au redus expunerea în România cu 7% după primele şase luni, la 19 mld. euro. Nici eforturile de consolidare din Europa n-au afectat semnificativ configuraţia sistemului: după ce fuziunea grupurilor elene EFG cu Alpha, care ar fi atras la noi fuziunea între Bancpost şi Alpha Bank, a eşuat, singurele mişcări din piaţă au fost vânzarea din aprilie către fondul american PineBridge a MKB Romexterra, parte a grupului ungar MKB, preluarea Emporiki România sub umbrela acţionarului Crédit Agricole, în iunie, şi preluarea activelor ATEBank de către Piraeus. Prima fuziune bancară din România a fost anunţată abia în octombrie, când grupul Intesa Sanpaolo a finalizat fuziunea subsidiarelor bancare din România, respectiv Intesa Sanpaolo Bank şi CR Firenze. Schimbări de strategie şi poziţionare însă au avut loc, fie ca efect al deciziilor de restructurare ale grupurilor-mamă (RBS şi Citibank au decis să-şi restructureze operaţiunile de retail, concentrându-se pe segmentul corporate), fie ca efect al mediului economic din România (BCR şi ING au renunţat la creditul în valută pentru populaţie, iar exemplul lor ar putea fi urmat şi de alte bănci, în condiţiile în care va fi creat un nou cadru instituţional pentru promovarea finanţărilor în lei, perspectivă anunţată în noiembrie de BNR).

PENTRU PIAŢA DE ASIGURĂRI, 2012 a fost un an de stabilizare, după trei ani de scădere: după primele nouă luni, afacerile celor mai mari zece companii din industria asigurărilor au stagnat la 5 mld. lei (circa 1,13 mld. euro), având în vedere că jumătate din jucătorii de top au reuşit să-şi crească vânzările faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cele cinci companii cu afaceri în creştere (Euroins, Uniqa, Groupama, Allianz-Ţiriac, BCR Viaţă) au raportat prime cu o valoare cumulată de 2,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creştere cu 16% faţă de subscrierile din aceeaşi perioadă a anului 2011. Celelalte cinci companii au avut afaceri în scădere cu 11%, până la 2,8 miliarde de lei. La nivelul supravegherii pieţei, decizia anului a fost şi cea dintâi anunţată de guvern după alegerile din 9 decembrie: desfiinţarea autorităţilor de supraveghere din domeniul financiar, cu excepţia celor care ţin de BNR, astfel încât atribuţiile şi tot personalul CNVM, CSA şi CSSPP vor fi preluate până cel târziu în luna martie a anului viitor de către o nouă instituţie - Autoritatea de Supraveghere Financiară.