Începuturile în lumea investiţiilor sunt întotdeauna dificile, iar experienţa poate fi cu atât mai mult descurajantă pentru un investitor căruia primul an de prezenţă pe bursă îi aduce şi primul randament anual negativ. Ce e de făcut într-o astfel de situaţie? Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a şi investitor de patru ani, ne spune cum a procedat el.

Debutul pe bursă pentru un investitor este de cele mai multe ori greu de digerat, mai ales dacă acesta a întâmpinat riscurile pieţei încă din prima sa experienţă – poate fi descurajant dacă primul an aduce şi primul randament anual negativ. Riscurile nu îi iartă pe investitori, fie ei mici sau mari, dar vin cu lecţii pe cât de dureroase, pe atât de valoroase. „Nu cred că am avut vreodată intenţia să părăsesc ringul bursier, însă am avut şi momente în care am fost nesigur pe mine, mai ales la început, când nu ştiam ce decizii să iau. Primul an ca investitor la bursă l-am încheiat pe minus, dar cu trecerea timpului am învăţat lucruri noi care m-au făcut mai sigur pe deciziile mele şi profitul a crescut”, povesteşte Victor Bîtcă, elev în clasa a X-a.

Pentru Victor startul pe piaţa de capital a fost în 2019, când avea 12 ani, dintr-o întâmplare.

„M-am întâlnit cu un investitor, Sever Lupu, care avea multă experienţă în domeniu şi dumnealui, văzând că eu aveam la acel moment câteva cunoştinţe economice, mi-a propus să îmi arate cum funcţionează bursa de valori. M-a fascinat foarte mult ideea că poţi deţine acţiuni la cele mai mari companii din România şi nu numai”, spune el.

A început cu o sumă relativ mică pentru un investitor, dar suficient de mare pentru vârsta şi experienţa lui de atunci, aproximativ 3.000 de lei. Aceasta era şi valoarea minimă pentru a deschide un cont de tranzacţionare la broker, barieră care între timp a fost eliminată de majoritatea brokerilor. „Primele mele achiziţii de la bursă au fost la Teraplast, care la vremea aceea era cea mai performantă companie de la BVB şi care părea foarte promiţătoare din punct de vedere al rezultatelor, la Banca Transilvania, la Sphera Franchise Group şi la OMV Petrom”, îşi aminteşte Victor.

În decembrie 2019 au fost raportate primele cazuri de infecţie cu coronavirus în oraşul Wuhan, China, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat pandemia globală pe 11 martie 2020. Era prima criză pe care proaspătul investitor o experimenta şi era una atipică. Pe Bursa de la Bucureşti a început un declin pronunţat, iar indicele de referinţă BET a închis anul în scădere cu 3,2% după o creştere de peste 35% în 2019.

„În parcursul investiţional de până acum am avut anumite tranzacţii de vânzare prin care am marcat şi pierderi, mai ales la începutul activităţii mele de investitor, dar am încercat să învăţ mereu din acele pierderi pentru a nu le mai repeta în viitor. Pot spune că am avut pierderi cuprinse între -1% şi -35%”, afirmă el.

Victor ştie că unul dintre principiile de bază ale pieţei de capital este acela de a cumpăra când preţul este scăzut şi a vinde când preţul este ridicat. Totuşi, bursa este imprevizibilă pe termen mediu şi scurt ca urmare a evenimentelor neprevăzute care pot modifica semnificativ cotaţiile, iar în astfel de situaţii intervine de multe ori efectul psihologic de panică şi primul instinct este să vinzi.

„În aceste situaţii apare conceptul de psihologie a maselor, care de multe ori poate duce la acţiuni greşite din partea investitorului. De aceea, cel mai important lucru este să fii raţional şi să vezi care sunt cu adevărat cauzele scăderilor. Este foarte important să te gândeşti dacă din punct de vedere fundamental merită să acţionezi într-un anumit mod. De cele mai multe ori, dacă ştii ce abordare să ai, o criză poate fi transformată într-o oportunitate investiţională”, explică tânărul.

Victor învaţă la Colegiul Naţional Matei Basarab din Bucureşti, profilul matematică-informatică. Anul viitor va studia Economia, o materie care, spune el, este des ignorată de elevi din cauza faptului că nu te învaţă lucruri practice, de care ai avea nevoie în viaţa de zi cu zi, ci mai degrabă aspecte teoretice şi generale. „Sistemul românesc de educaţie, din punctul meu de vedere, nu te învaţă prea multe despre finanţele personale, despre cum se mişcă banii în economie sau despre importanţa bursei, ceea ce nu este deloc bine pentru o societate care trăieşte într-o economie de piaţă”, consideră Victor.

Micul investitor vine şi cu o propunere către autorităţi pentru a permite tinerilor să se familiarizeze cu pieţele financiare şi să-şi gestioneze mai bine finanţele – un program pilot între Ministerul Educaţiei şi diverşi antreprenori sau profesionişti din economie. „Ar fi interesant ca oamenii de afaceri să meargă în mod regulat prin şcoli şi licee pentru a putea vorbi cu tinerii şi a le împărtăşi din activitatea şi experienţa lor. Cred că ar avea un impact mult mai mare asupra tinerilor, oamenii din mediul economic putând fi un model pentru aceştia”, adaugă Victor.

Momentan, activitatea de investitor la bursă este o pasiune, dar îşi doreşte ca după terminarea liceului şi a facultăţii să evolueze într-o meserie care să-i poată asigura o viaţă bună. „Trebuie să spun că am găsit un echilibru între şcoală, piaţa de capital şi viaţa personală, astfel încât să am timp suficient şi să mă pot dezvolta cât mai bine în fiecare dintre acestea.”

Bursa de la Bucureşti este o piaţă relativ mică, aproximativ 74 mld. euro, dar Victor crede că poate creşte foarte mult. Cele mai pregnante probleme ale pieţei noastre sunt lichiditatea zilnică redusă şi numărul mic de companii listate, lipsuri care, spune el, s-ar putea remedia prin listarea unor companii private sau de stat. „România s-a angajat prin PNRR să listeze la bursă trei companii de stat. Îmi doresc listarea unor companii precum Aeroporturi Bucureşti şi Compania Naţională de Sare. Din rândul business-urilor cu capital privat aş vrea să văd la bursa de la Bucureşti companii precum Dedeman, patiseriile Luca sau Matei şi Altex”, mai spune investitorul.

La momentul actual, Victor investeşte doar pe bursa locală în acţiuni, deoarece este conectat mai mult la companiile din România şi poate să se informeze mai repede şi mai bine despre lucrurile neprevăzute care pot apărea. Pe viitor însă ia în calcul să investească şi pe pieţele externe pentru a se diversifica. Mai mult, se uită atent şi la piaţa de obligaţiuni, pe care o consideră din ce în ce mai atractivă. „Până acum nu am investit în obligaţiuni şi nici în produse derivate. Piaţa de obligaţiuni vine în general cu randamente bune, dar ceea ce m-a făcut să le ocolesc până acum a fost faptul că randamentul acţiunilor a fost unul bun. Mai mult, cazurile Vivre şi Elefant, companii care au intrat în insolvenţă şi ale căror obligaţiuni s-au prăbuşit, m-au făcut să fiu un pic sceptic. Având în vedere faptul că legislaţia s-a mai schimbat şi multe obligaţiuni pot fi asigurate prin bănci, iau în calcul de acum încolo să investesc şi în această clasă de active cu venit fix”, arată el.

Cât despre diversificare, una dintre cele mai la îndemână metode de mitigare a riscurilor, Victor încearcă să acopere cât mai multe ramuri din economie. Sectoarele cu cele mai mari felii în portofoliu sunt cel bancar şi cel energetic. Banca Transilvania (TLV) are cea mai mare pondere, 45%, fiind urmată de OMV Petrom (SNP) cu 25% şi ETF BET Patria-TradeVille cu 15%. Alte deţineri sunt la Digi Communications (DIGI), 6%, Sphera Franchise Group (SFG), 3%, Premier Energy (PE), 3%, One United Properties (ONE), 1% şi IPROEB Bistriţa (IPRU), 1%. „Deţinerea aşa de mare la Banca Transilvania se datorează faptului că eu o văd ca pe o companie strategică pentru România, fiind cel mai mare finanţator din ţară, care şi-a consolidat şi mai mult poziţia de lider după preluarea OTP Bank”, explică el.

Victor este un investitor pe termen mediu şi lung, nu un speculator. Îi place să deţinţă o companie în portofoliu atât timp cât aceasta îi poate oferi randamente bune, iar rezultatele financiare indică o creştere constantă şi solidă a business-ului. Ca strategie, caută mereu companii subevaluate, care au un potenţial investiţional ridicat şi un plan de dezvoltare solid. „Pentru a investi într-o companie trebuie ca aceasta să-mi ofere încredere. Astfel, analizez foarte atent rapoartele financiare din ultima perioadă şi mă uit mai ales la strategia de dezvoltare pe care vrea să o urmeze. Un alt aspect important este gradul de îndatorare pe care compania îl are şi mă uit de asemenea la fluxul de numerar. Pentru mine, dividendele acordate sunt importante, atât timp cât distribuirea acestora nu afectează investiţiile şi numerarul companiei. Chiar dacă nu sunt legate în mod direct de companie, contextul economic şi geopolitic, precum şi necesităţile populaţiei sunt foarte important de analizat în momentul în care doreşti să investeşti într-o companie, pentru a putea vedea dacă există cerere pentru serviciile pe care le prestează”, adaugă el.

Privind la anul care tocmai a trecut, randamentul a fost unul pozitiv pentru micul investitor, deşi diminuat de evenimentele politice din a doua jumătate. La câştig au contribuit cel mai mult Digi Communications, Sphera Franchise Group şi OMV Petrom. „Anul 2024 a fost unul foarte bun până când a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale, moment în care am înregistrat cea mai mare scădere de când sunt investitor. Practic, am pierdut aproape tot profitul realizat în acest an. Din fericire, după hotărârea luată de către Curtea Constituţională a României, bursa şi-a mai revenit şi am încheiat anul pe plus”, spune acesta.

Din punct de vedere investiţonal, 2024 a fost un an destul de complicat, plin de evenimente neaşteptate, care au influenţat atât bursa locală, cât şi pieţele externe. Dacă în vară Bursa de la Bucureşti afişa un randament de peste 20% prin prisma indicelui BET, dinamica la finalul anului a fost de 8,8%. „Începând cu a doua jumătate a anului am avut o activitate mai ridicată pe bursă, întrucât oportunităţile de investiţii s-au schimbat. Situaţia actuală din pieţe nu s-a stabilizat încă şi există în continuare multe semne de întrebare din partea investitorilor. Pe pieţele externe consider că este o oarecare incertitudine, deoarece nu ştim ce va face cu adevărat Donald Trump ca preşedinte şi nici care va fi programul FED-ului de reducere a ratei de dobândă monetare. Pe de altă parte, la Bucureşti, investitorii sunt mai reticenţi să facă investiţii din cauza tensiunilor politice. Sper ca în cel mai scurt timp lucrurile să se liniştească şi să nu apară alte situaţii neprevăzute. Pe plan intern, mă aştept ca noul guvern să facă reformele aşteptate de comunitatea de business, iar acest lucru să vină cu creşteri pe piaţa de capital”, mai spune investitorul.

Victor îşi investeşte economiile deoarece consideră că „bursa este o foarte bună metodă de a-ţi pune banii la treabă”. Spune că nu trebuie să ai studii în economie pentru a-ţi spori veniturile şi că momentul de debut în piaţa de capital poate fi oricând, doar să te informezi temeinic înainte şi în timpul procesului. Mesajul pe care îl lasă investitorilor la început de drum? „Un prim sfat ar fi să investească o sumă mică de bani, pe care să o poată gestiona. De asemenea, important pentru început este să înţelegă cum funcţionează piaţa de capital, mecanismele acesteia. Disciplina este foarte importantă în acest domeniu, deoarece trebuie să studiezi mereu şi să fii foarte bine informat. Consider că primele investiţii ar fi bine să fie făcute în companii pe care le cunoşti foarte bine şi le consideri stabile. Totodată, ar fi sănătos că investitorul începător să ia în calcul şi eşecul şi să nu îi fie frică de acesta, deoarece face parte din parcursul investiţional”, conchide Victor Bîtcă.  

PROFIL DE INVESTITOR

NUME: Victor Bîtcă

VÂRSTĂ: 17 ani

OCUPAŢIE: elev

INVESTEŞTE: pe termen mediu-lung

DICŢIONARUL INVESTITORULUI: 

Capitalizarea se referă la valoarea totală de piaţă a unei companii şi este determinată prin înmulţirea numărului total de acţiuni ale companiei cu preţul unei acţiuni. După clasificare, capitalizarea poate fi mare (large-cap), medie (mid-cap) sau mică (small-cap). Capitalizarea este relevantă pentru a evalua dimensiunea şi importanţa unei companii pe o bursă şi pentru a clasifica acţiunile acesteia în diverşi indici bursieri.

Pierderea, în termeni financiari, reprezintă situaţia în care cheltuielile sau costurile depăşesc veniturile sau câştigurile obţinute de o companie sau un investitor. Pierderea în cazul unei companii este diferenţa negativă dintre venituri şi cheltuieli şi indică o performanţă financiară nesatisfăcătoare pentru o perioadă dată. Pierderea de capital este diferenţa negativă între preţul de achiziţie şi preţul de vânzare al unui activ, cum ar fi acţiuni. Este important de menţionat că, în cazul investitorilor, un randament negativ pe un activ sau pe întreg portofoliul devine pierdere doar dacă poziţia sau poziţiile sunt vândute.

Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.