Trendul studiilor în străinătate era unul bine conturat înainte de apariţia pandemiei. Restricţiile impuse în ultimii doi ani au adus însă schimbări fără precedent în modul de desfăşurare a cursurilor. A afectat criza sanitară dorinţa românilor de a se forma în cadrul facultăţilor de peste graniţe? Răspunsul îl au consultanţii educaţionali.

Cel puţin în România, pandemia a avut un efect pozitiv asupra plecatului la studii în străinătate. În cadrul Edmundo, numărul studenţilor pe care i-am ajutat să aplice la studii în afara graniţelor a crescut”, susţine Adina Cristescu, manager echipă consilieri Edmundo, un programul de consiliere şi asistenţă pentru admiterea la instituţii din străinătate, lansat de Educativa. Potrivit ei, această creştere se datorează şi faptului că în 2020 multe universităţi au permis începerea semestrului de toamnă online, de acasă, dând astfel posibilitatea unui număr destul de mare de studenţi să rămână în România, dar să înveţe online la o universitate din străinătate.

Trendul pozitiv e confirmat şi de Ana Maria Papp, business development manager al consultantului educaţional pentru studii în străinătate şi pentru programele Work and Travel în SUA IntegralEdu, prezent în piaţa locală din 2008, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Timişoara şi Iaşi. „Faţă de anii anteriori, nu observăm diferenţe majore în ceea ce priveşte dorinţa de a merge la studii în străinătate. Doar că procesul de decizie solicită un timp mai îndelungat, întrucât apar întrebări noi de tipul: «Voi învaţa online sau fizic?», «Oare viaţa de student va fi aceeaşi?»”, afirmă ea.

Ana Maria Papp, business development manager, IntegralEdu: Faţă de anii anteriori, nu observăm diferenţe majore în ceea ce priveşte dorinţa de a merge la studii în străinătate. Doar că procesul de decizie solicită un timp mai îndelungat, întrucât apar întrebări noi de tipul: «Voi învaţa online sau fizic?», «Oare viaţa de student va fi aceeaşi?».

Remarcă, totodată, că pe studenţi nu i-a dat înapoi nici necesitatea desfăşurării cursurilor într-o variantă mixtă, un studiu realizat de University World News, pe care Ana Maria Papp îl citează, indicând faptul că 79% dintre viitorii studenţi au ales să aibă experienţa de studiu în străinătate în formă fizică, studiind în campus, în pofida faptului că această variantă poate fi una hibridă. „Acelaşi trend îl regăsim în rândul tinerilor cu care ne întâlnim zilnic: vor să experimenteze viaţa de student internaţional cu tot ce are ea de oferit, în ţara de destinaţie aleasă. În septembrie 2021 am înregistrat creşteri ale numărului de studenţi înregistraţi în universităţile din străinătate, comparat cu septembrie 2020.” La începutul acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, IntegralEdu a înregistrat o evoluţie de 20% a aplicaţiilor, destinaţia cu cea mai importantă creştere (50% - pentru studiile de licenţă) fiind SUA.

Impactul Brexitului, mai mare decât al pandemiei. O creştere - de circa 20% - a numărului de studenţi care au plecat la studii prin intermediul programului a fost înregistrată şi de Edmundo, evoluţia fiind similară atât la nivelul anului 2020, cât şi 2021. Totuşi, „anul acesta ne aşteptăm la o scădere de aproximativ 20% din cauza Brexitului şi efectului său. Înainte de 2022, toţi studenţii europeni puteau opta pentru un împrumut guvernamental din partea Marii Britanii pentru acoperirea taxelor de şcolarizare. De anul acesta, acest împrumut nu mai este valabil, iar studenţii români care vor să studieze în UK vor plăti sume între 13.000 şi 20.000 de lire pentru un an de studiu. Evident, nu mulţi români îşi permit să plătească această sumă şi deci mulţi s-au reorientat să studieze în România”, subliniază Adina Cristescu.

Adina Cristescu, manager echipă consilieri, Edmundo: În România, pandemia a avut un efect pozitiv asupra plecatului la studii în străinătate. În cadrul Edmundo, numărul studenţilor pe care i-am ajutat să aplice la studii în afara graniţelor a crescut.

Prin urmare, dacă anterior crizei sanitare cele mai populare destinaţii printre cei care plecau la cursuri în afara ţării, cu ajutorul Edmundo, erau Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Suedia şi Belgia, de anul acesta s-a schimbat clasamentul, „nu din cauza pandemiei, ci din cauza Brexitului şi a faptului că în Danemarca, din cauza unor decizii politice, multe programe în limba engleză s-au închis”. Aşadar, preferinţele studenţilor români care aplică prin Edmundo se împart în momentul de faţă între Olanda, Suedia, Belgia, Marea Britanie şi Finlanda.

Şi în cazul IntegralEdu, înainte de pandemie Marea Britanie ocupa primul loc în clasamentul celor mai dorite destinaţii de studiu, fiind acum devansată de ţări precum Olanda, Franţa, Spania, Italia, Germania şi Statele Unite. Chiar şi aşa, „pentru învăţământul liceal, considerând solicitările pe care le primeşte IntegralEdu, Marea Britanie rămâne principala destinaţie de studiu, fiind urmată de Elveţia, Germania, Austria şi Spania. Observăm o creştere a interesului familiilor şi pentru liceele din SUA şi Canada, dar şi pentru alte destinaţii care oferă programe educaţionale în special cu predare în limba engleză.” Dorinţa de a călători, de a ieşi din pandemie, influenţează decizia copiilor de a alege o universitate în străinătate, având şi sprijinul părinţilor în această direcţie, adaugă Ana Maria Papp.

Potrivit ei, şi în acest an se păstrează aceeşi proporţie de interes pentru programele de licenţă şi masterat, 70% dintre cei care aplică prin IntegralEdu înscriindu-se la un program de licenţă, în timp ce 30% aleg programe de masterat/certificat/MBA. „În momentul de faţă am început să lucrăm cu tineri care încep studiile la universitate anul viitor (septembrie 2023), fiind în prezent în clasa a 11-a. Familiile ne contactează acum mult mai devreme pentru a începe pregătirea dosarului de admitere sau pentru a se informa referitor la ce acţiuni sunt necesare întocmirii dosarului. Aceştia doresc să maximizeze timpul în mod eficient, pentru a avea un dosar bine întocmit.” Mulţi, adaugă ea, sunt deja documentaţi în ceea ce priveşte domeniul sau universitatea. Reprezentanta IntegralEdu spune că şi în ceea ce priveşte interesul pentru învăţământul liceal în străinătate se menţine trendul ascendent înregistrat în ultimii doi ani. „De asemenea, observăm o scădere a vârstei de la care elevii, având sprijinul familiei, decid continuarea studiilor în şcolile cu internat (boarding schools) din afara ţării.” Procentajul e uşor diferit la Edmundo, unde 80% dintre cei care aplică la o facultate prin acest program merg la studii de licenţă, iar 20%, la master.

Potrivit Adinei Cristescu, problema cea mai mare pe care reprezentanţii Edmundo au identificat-o printre studenţi odată cu începerea pandemiei a fost pierderea veniturilor din anumite joburi, iar în unele cazuri, imposibilitatea de a se întoarce în ţară. Legat de modul de desfăşurare a orelor, Ana Maria Papp spune că pe durata pandemiei multe ţări au impus de la bun început o modalitate hibridă de desfăşurare a cursurilor, atât fizice (cu o limitare a numărului de studenţi participanţi), cât şi online, respectând normele în vigoare impuse de fiecare ţară, prin distanţare fizică.„S-au luat în considerare şi aplicat toate condiţiile de igienizare a spaţiilor de studiu, prin limitarea accesului la acestea, prezenţa în campus făcându-se în baza certificatului verde.” Ea spune că principalele provocări prin care tinerii români au trecut au fost restricţiile în a experimenta viaţa de student prin socializarea cu alţi colegi, dar şi limitarea acestor interacţiuni, care într-o perioadă pandemică a fost resimţită mai pregnant.

„Şi în cazul învăţământului liceal, au fost respectate reglementările sanitare impuse la nivel guvernamental. În general, perioadele de studiu online au fost limitate, fiind preferată varianta clasică faţă-în-faţă, a procesului educaţional. Fiind vorba despre şcoli/licee cu internat, elevii au fost şi continuă să fie testaţi periodic în campus, cazurile confirmate pozitiv fiind izolate în locaţie.” Reprezentanta IntegralEdu notează că majoritatea elevilor care aleg să-şi continue studiile în licee din străinătate au ca obiectiv tranziţia spre o universitate de prestigiu. „Liceele oferă atât pregătirea academică centrată pe nevoile educaţionale ale elevului cât şi posibilitatea acestuia de a participa în cadrul campusului la cât mai multe activităţi extracurriculare care să îi îmbogăţească dosarul de aplicaţie la universitate. În acelaşi timp, elevul îşi îmbunătăţeşte nivelul lingvistic şi se familiarizează cu mediul de lucru internaţional.” În rândul studenţilor, IntegralEdu nu are o statistică clară în ceea ce priveşte numărul absolvenţilor români care, după finalizarea studiilor, aleg să rămână acolo sau să se întoarcă în România. „Însă, în mod cert, putem spune că se întorc pentru a ne solicita ajutorul în depunerea candidaturilor pentru programele de master.”

Ce au străinii şi noi nu. În aplicaţiile făcute prin intermediul IntegralEdu, cele mai căutate domenii sunt: business, computer science and engineering, humanities (internaţional relations/journalism/media and communication), game design, medicină. „Pentru alegerea instituţiei se iau în analiză mai mulţi factori cum ar fi: amplasarea universităţii, poziţia în clasamentele internaţionale, nivelul taxei de şcolarizare, oportunităţile de burse şi ajutor financiar.” În ceea ce priveşte principalele criterii pentru care românii aleg alte ţări pentru formarea universitară, Ana Maria Papp enumeră accesul la un program a cărei curriculă este adaptată pieţei muncii curente, accesul la facilităţi şi laboratoare de ultimă generaţie, posibilitatea de a face un internship pe perioada studiilor – „multe universităţi oferă acest program integrat în programa lor, experienţa unei studenţii într-un mediu mulţicultural, precum şi accesul la joburi încă din perioada de studiu”.

Vorbind la rândul său de criteriile în funcţie de care sunt alese universităţile din afara ţării de către românii care apelează la consultanţii Edmundo, Adina Cristescu e de părere că sunt multe de spus aici. „Voi enumera câteva: prestigiul universităţii, facilităţile de ultimă oră oferite, taxele de şcolarizare, cât şi costurile de trai din oraşul respectiv, posibilităţile de angajare după absolvire, sprijinul constant pe care îl au din partea universităţii pe parcursul studiilor, salarii mai mari şi nu numai.” Cele mai populare domenii printre aplicanţi sunt similare cu cele alese de studenţii care se orientează spre celălalt serviciu de consultanţă: business, computer science, inginerie, psihologie şi ştiinţe sociale. Deşi spune că businessul pe care îl reprezintă nu măsoară acest lucru, „din ce vedem, destul de mulţi dintre studenţii Edmundo rămân în ţara respectivă după absolvire”.

Dacă îi întrebăm pe absolvenţii români ai unor facultăţi din afară despre motivele care i-au determinat să aleagă drumul străinătăţii, acestea sunt multiple: „Factorul principal care mi-a influenţat decizia de a pleca din România a fost experienţa din liceu. Deşi per total a fost una plăcută, am simţit că sunt mult prea multe materii pentru ce voiam eu să fac mai departe. Mi-a fost frică că se va întâmpla acelaşi lucru la facultate şi, în acelaşi timp, am simţit că nu aş avea nici o oportunitate în România pentru ce îmi doream ca şi carieră”, spune Andreea Coporan, absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Coventry, Marea Britanie.

Andreea Coporan, absolventă a unei facultăţi din Marea Britanie: Eu am avut examene practice la facultate, am avut procese şi am experimentat rolul de avocat încă din primul an. În România nu am auzit pe nimeni care să urmeze Facultatea de Drept şi să facă practica gratis sau să aibă parte de internshipuri fără să plătească un avocat/notar/jurist.

De loc din Cluj, a ales să studieze în Regatul Unit deoarece a simţit ca ar avea mult mai multe oportunităţi, atât pentru internshipuri, cât şi pentru job, „plus că aici facultatea a fost foarte concentrată pe studiul legilor şi practică.” În plus, faptul că nu a plătit practica ci, din contră, a fost plătită spune că a fost destul de motivant. În opinia Andreei, oportunităţi de studiu în România există, cu siguranţă, şi se pune o bază de valori şi cunoştinţe încă din clasele primare. „Sunt convinsă că avem facultăţi bune, însă aspirând la Facultatea de Drept nu cred că m-ar fi ajutat mult facultatea din România” – nu pentru că nu ar fi bună, explică ea, ci vorbind de practică şi oportunităţi de job din timpul studiilor şi după terminarea lor. „Eu am avut examene practice la facultate, am avut procese şi am experimentat rolul de avocat încă din primul an, lucru care m-a făcut să mă conving şi mai tare că vreau să fac asta toată viaţa. În România nu am auzit pe nimeni care să facă Facultatea de Drept şi să facă practica gratis sau să aibă parte de internshipuri fără sa plătească un avocat/notar/jurist.”

Alte lucruri care au convins-o că a făcut alegerea corectă au fost deschiderea oamenilor de acolo şi faptul că birocraţia este aproape inexistentă, totul făcându-se online: „fără ghişee la care stai o zi întreagă, fără oameni care se uită la tine urât”. Când a plecat, povesteşte că a luat din start decizia de a se stabili peste hotare, iar faptul că acolo a întâlnit oamenii deschişi şi săritori a ajutat-o mult în hotătârea de a rămâne. „M-am obişnuit destul de uşor aici şi îmi place viaţa pe care mi-am construit-o în Anglia în 4-5 ani.”

Un alt student român care a ales să se formeze în străinătate, dar să şi rămână acolo, este Andrei Ionuţ Săcăleanu, absolvent al Multimedia Design & Communication Ă Top-up Innovation and Entrepreneurship în cadrul Business Academy Aarhus din Danemarca, oraşul universitar Aarhaus fiind „al doilea cel mai mare din ţară şi foarte friendly cu expaţii”, după cum îl descrie chiar el. A luat decizia de a pleca la studii peste graniţe în urma unei conferinţe – RIUF – la care a participat de două ori, şi în cadrul căreia i-au atras atenţia diferite facultăţi din străinătate, întrezărind o oportunitate de luat în calcul. A făcut puţin research, analizând iniţial o serie de instituţii din Germania, Suedia, Franţa, Marea Britanie, însă şi-a dat seama că Danemarca oferea cele mai mai multe avantaje – atât financiare, cât şi ca stil de viaţă pentru studenţi. „Îmi oferea o viaţă destul de uşoară. Am ales întâi oraşul, tot din motive financiare, orientându-mă spre Aarhaus deoarece în Copehnaga preţurile erau duble cam la orice.” Abia apoi a ales facultatea, decizia bazându-se pe faptul că aceasta îi oferea un program de interes, înglobând tot ce ţinea de digital, video, foto şi web design.

Andrei absolvit în urmă cu o lună, după doi ani de studii de bază, completate de un program de „top-up” de un an şi jumătate. „Plănuiesc să rămân aici, pentru că Danemarca îmi oferă tot ce am nevoie. Nu am stresul zilei de mâine. În România, după absolvire, tot ai stresul zilei de mâine. Financiar, aici nu am nicio grijă – legată de la bani, mâncare, cazare.” Momentan lucrează part-time pentru o firmă la care s-a angajat în urmă cu trei ani, însă acum e în căutarea unui job cu normă întreagă.

Andrei Ionuţ Săcăleanu, absolvent al unei facultăţi daneze: Din trei semestre, unul l-am făcut online, şi a fost destul de dezamăgitor. Nu din pricina studiilor – studiile au fost ok, profesorii au fost pregătiţi, facultăţile la fel. Problema a fost lipsa interacţiunii cu colegii, ştiind că te duci la facultate, îţi cunoşti colegii, lucrezi cu ei.

Despre provocările aduse de pandemie, spune că în ceea ce îl priveşte nu l-au afectat foarte tare, deşi recunoaşte că i-a lipsit interacţiunea cu colegii. „Programul de multimedia are doi ani, iar eu am mai făcut un an şi jumătate în inovaţie şi antreprenoriat. Aceşti doi ani m-au prins exact în programul de top-up.” Din trei semestre, unul l-a făcut online, şi spune că a fost destul de dezamăgitor. „Nu din pricina studiilor – studiile au fost ok, profesorii au fost pregătiţi, facultăţile la fel. Problema a fost lipsa interacţiunii cu colegii, ştiind că te duci la facultate, îţi cunoşti colegii, lucrezi cu ei.” Nu a trecut nici prin burnout, deşi povesteşte că a avut colegi care au fost afectaţi la nivel psihic. „Nici cu intrarea în România nu au fost probleme, Danemarca a şi avut nivel mare de persoane vaccinate şi, în general, a gestionat foarte bine pandemia, nu au fost prea multe provocări.” O problemă pe care o notează însă este cea amintită şi de reprezentanta Edmundo – faptul că multe facultăţi daneze au renunţat la programele de studii în limba engleză.

„Danemarca a închis anul trecut, dacă îmi amintesc bine, 70% din programele în limba engleză. Din toată facultatea mea au rămas doar două programe care împreună formează o licenţă, pe limba engleză.” Povesteşte însă că sunt cazuri mult mai rele – în Copenhaga, la KEA (Copenhagen School of Design and Technology) nu a mai rămas niciun program în limba engleză. „Au tăiat programele de la academii pentru că nu aveau un return – studenţii veneau şi, după terminarea studiilor, unii preferau să intre în şomaj în loc să se angajeze, iar alţii aveau dificultăţi în a se angaja, din cauza limbii daneze, a lipsei anumitor skilluri, a cerinţelor prea mari pentru o poziţie de Junior sau a reglementărilor din piaţa muncii. În opinia politicienilor, aceste programe nu contribuiau suficient la angajare.” Potrivit lui, programul de multimedia design a fost păstrat de cele mai multe academii, deoarece oferă mai multe oportunităţi de angajare, fiind destul de vast. În ceea ce priveşte minusurile facultăţilor din ţară, Andrei menţionează atitudinea profesorilor, la un loc cu şpăgile şi examenele prea grele. „Cred că şi în ţară sunt oportunităţi, însă mie nu mi-a convenit atitudinea profesorilor.”

Deoarece e decis să se stabilească în Danemarca, consideră că nu îl va afecta în mod direct nici situaţia incertă adusă de războiul de la graniţa României, însă spune că îngrijorările pe care le are sunt legate de faptul că familia sa se află în nord-estul ţării, el fiind originar din Iaşi. Recunoaşte însă că nu se aştepta să prindă astfel de vremuri. „E de necrezut.”