Există puţine domenii a căror bună-funcţionare şi chiar existenţă să fi fost pusă la mai grea încercare ca turismul în vremea pandemiei. Poate doar dragostea în vremea holerei. Cu graniţe închise, lockdownuri care mai de care mai stricte şi cu restricţii ce apar şi dispar peste noapte, restaurantele, hotelurile, companiile aeriene şi agenţiile de turism a trebuit nu doar să se reinventeze peste noapte, dar şi să jongleze cu planurile de business şi de relansare mai ceva ca un acrobat la circ.

Uitându-se în urmă la 2020, cei mai mulţi jucători din turism ar spune că au fost într-o cursă contra-cronometru, dar nu orice fel de cursă, ci una cu obstacole, multe obstacole. Şi, deşi norii de furtună par a se mai risipi în 2021, odată cu începerea campaniei de vaccinare, rămân în continuare multe semne de întrebare legate de cum va arăta anul acesta din perspectiva călătoriilor. Şi, mai mult decât atât, viitorul acestei industrii pare momentan o ecuaţie cu N (a se citi prea multe) necunoscute. Pentru a încerca să desluşim, pe cât e posibil la momentul actual, cum şi unde ne vom face vacanţele în viitor, Business Magazin a identificat cinci întrebări cheie pentru jucătorii din domeniu. Astfel, am selectat reprezentanţii a cinci dintre cele mai mari agenţii de turism din piaţă şi am încercat să vedem dacă România va avea de câştigat de pe urma pandemiei şi dacă astfel ar putea deveni un nume pe harta mondială a turismului, dacă au murit sau vor muri city breakurile, dacă charterele către destinaţii exotice sunt viitorul pentru piaţa locală, dacă vom da avionul pe maşină sau dacă turismul de masă va fi înlocuit de cel de lux. Fiecare reprezentant al agenţiilor locale a primit un subiect de discuţie pe care l-am dezvoltat împreună. Ce am aflat e o poveste cu şi despre călătorii.

A apus era city breakurilor?

Înainte de pandemie, conceptul de citybreak era la fel de popular ca ieşitul în oraş la o cafea (de specialitate). Companiile aeriene low-cost, dar nu numai, se luptau crâncen în promoţii, oferte şi noi destinaţii către care oamenii puteau călători cu câteva zeci de euro. Dacă aveai noroc şi răbdare, puteai zbura de la Bucureşti la Roma cu 100 sau 200 de lei (dus-intors), preţul fiind mai mic decât pentru o călătorie cu trenul din Capitală în nordul ţării. Vacanţele de câteva zile, de regulă conturate în jurul unui weekend, către Occident, mai ales către mari capitale europene, au deschis apetitul românilor pentru călătorii. Şi cum a durat destul de mult ca românii să intre în acest joc – din cauza puterii de cumpărare mai reduse decât în Vest – perspectivele de creştere erau foarte bune. A venit însă pandemia de Covid-19 care a şters cu buretele acest termen – city break - din vocabularul călătorilor. Restricţiile multiple, condiţiile de călătorie schimbătoare şi costurile testelor PCR cerute acum de multe ţări sunt motive suficiente şi suficient de puternice pentru a-i face – cel puţin momentan – pe mulţi exploratori să caute vacanţe în propria ţară sau măcar mai lungi ca durată să justifice preţul unui test care ajunge să coste mai mult decât biletul de avion în sine.

Este această situaţie una temporară sau a apus era city breakurilor?

„Depinde cum şi cât de departe privim lucrurile. Ceea ce este necesar pentru o vacanţă scurtă sau citybreak este conexiunea aeriană directă, certitudinea serviciilor şi securitatea la destinaţie. Pe termen lung nu cred că city breakurile sau vacanţele scurte, în străinătate, vor muri”, spune Javier Garcia del Valle, CEO al Happy Tour, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţă. Sigur, adaugă el, este vizibilă o scădere dramatică a acestor tipuri de vacanţe în această perioadă, când zborurile nu mai sunt la fel de multe ca în trecut, când restaurantele şi hotelurile sunt parţial sau total închise, restricţiile de călătorie se schimbă constant şi turiştii au o reticenţă, mai mică sau mai mare, de a călători în general în afara graniţelor. „Pe de altă parte, vedem o creştere a city break-urilor locale, deci în interiorul ţării. Vorbim tot de vacanţe scurte, doar că în loc să fie în Fraţa, Spania sau Italia sunt în România.” Executivul, cu vastă experienţă în domeniu, adaugă că pe termen scurt şi chiar mediu vom vedea cu siguranţă solicitări mai multe din partea fiecărui stat în parte pentru a permite intrarea, şi nu e neapărat un lucru rău. Testele, vaccinurile, asigurările sunt lucruri care sporesc siguranţa în concediu, chiar dacă turistul plăteşte ceva bani în plus pentru pachetul achiziţionat. „Şi, da, îl poate determina pe turist să opteze pentru un concediu mai lung de câteva zile dar, în orice caz, turismul a fost „socializat”. Astăzi vacanţele sunt deja o necesitate, nu un lux. Ai de gând să renunţi, pentru totdeauna, la aceste scurte vacanţe? Nu? Nici eu.”

Sunt zborurile charter viitorul turismului românesc?

România nu a avut până recent zboruri directe către destinaţii exotice precum Maldive, Kenya, Zanzibar (Tanzania) sau Republica Dominicană. Era nevoie de cel puţin o escală pentru ca vacanţa către oricare dintre aceste ţări să fie posibilă. În pandemie însă, pe cerul României au apărut astfel de zboruri, e vorba de curse aeriene directe care le permit consumatorilor de vacanţe să îşi petreacă un concediu la mare, la soare, departe de aerul apăsător al pandemiei. Dat fiind că opţiunile de vacanţă s-au restrâns puternic, agenţiile de turism a trebuit să găsească soluţii rapide pentru a-şi continua activitatea. Când circuitele culturale din Occident sau Asia au fost amânate pe termen nedefinit, iar concediile la schi sunt doar o amintire, charterele către destinaţii exotice au devenit o soluţie salvatoare pentru business. Şi nu doar atât, şi românii par dornici să plece – oricum, oricând, oriunde – aşa că avioanele sunt pline. În prima lună din 2021, România este pe locul cinci în Maldive după numărul de turişti trimişi, aproape 4.000 de călători. Grupul Christian Tour, unul dintre cei mai mari jucători din turismul românesc, a lansat o serie de curse charter, iar antreprenorul Cristian Pandel, proprietarul şi CEO-ul afacerii spune că viitorul sună bine.„Suntem bucuroşi că după atâtea luni grele, în care turismul a fost la pământ, spre finalul anului anterior am putut vedea un apetit tot mai crescut al turiştilor locali pentru destinaţiile îndepărtate, exotice şi calde în perioada sezonului rece din România.” Astfel, această pandemie deşi a fost ca un urgan abătut asupra turismului la nivel mondial, a adus şi o parte pozitivă, tocmai prin lansarea acestor curse charter directe în premieră, spre destinaţii exotice long haul, adaugă el. „Suntem convinşi că şi după ce se va relaxa contextul pandemic internaţional şi se vor ridica restricţiile de călătorie, se va păstra interesul turiştilor români pentru aceste chartere directe.” Grupul Christian Tour avea deja în ofertă destinaţii exotice şi înainte de pandemie, dar zborurile erau operate cu companii aeriene de linie, astfel că exista cel puţin o escală, în Occident sau în Istanbul (Turcia) ori Doha (Qatar). „De altfel, în ultimii ani, anterior lui 2020, am înregistrat creşteri constante ale numărului de pasageri care mergeau în vacanţe exotice. Prin creşterea interesului, şi touroperatorii au devenit mai îndrăzneţi în lansarea unor astfel de curse charter şi menţinerea lor pe termen lung.” Există pieţe mult mai avansate decât România în acest sens, modelul de business al charterelor spre destinaţii exotice fiind testat deja în alte state mai potente din punct de vedere financiar, cum este cazul Germaniei, Spaniei, Olandei sau Marii Britanii. „Piaţa românească de outgoing evoluează direct proporţional cu deschiderea graniţelor şi facilitarea călătoriilor. Nu considerăm că este neapărat începutul unui nou tip de turism în România, căci în destinaţii exotice deja se călătoreşte intens de cel puţin 10 ani, iar piaţa a crescut lent, dar sigur.” Este însă un trend pe care îl urmează piaţa, care vine din deschiderea românilor de a călătorii spre zone cât mai îndepărtate, calde, în sezonul de iarnă din România. „Cu siguranţă că asistăm la o revoluţie în piaţa locală de turism, însă nu este o completă premieră pentru noi, căci dacă privim în urmă cu mai bine de două decenii, până şi Grecia era privită ca o destinatie cvasiexotică pentru români, iar astăzi este la îndemâna aproape a oricui.” Antreprenorul este optimist şi spune că deşi această etapă grea nu s-a încheiat, există semne pozitive că în curand va trece, iar turismul va fi unul dintre cei mai mari câştigători pe termen lung. „Asta pentru că în acest an greu încercat cum a fost 2020, cu toţii am înţeles că tot ce am agonisit este efemer şi că doar micile bucurii ale vieţii contează. Nevoia de evadare din cotidian a devenit tot mai acută.”

Vom alege maşina în detrimentul avionului din raţiuni de siguranţă?

Există în continuare multe întrebări legate de Covid-19, iar una dintre ele se referă la modul de transmisie al bolii. Oamenii se tem – mulţi dintre ei –, de aceea avioanele – spaţii închise ce găzduiesc câteva sute de pasageri – ajung să fie privite cu scepticism. Ajunge astfel maşina să fie considerată, în cazul unor destinaţii precum Grecia sau Turcia, ca o alternativă preferabilă? Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45, cunoscut pentru teama sa de zbor, crede că avionul are argumente suficient de puternice cât să nu îşi simtă ameninţată poziţia. „Nu cred că această pandemie va face să crească numărul călătoriilor cu maşina. E mai comod sa ajungi în doar o oră şi 20 de minute în Antalya (Turcia) cu avionul, şi nu cu maşina, un drum care ar dura două zile, cu o oprire pentru o noapte de cazare”, explică el. Şi, de altfel, aceasta este o afirmaţie valabilă pentru orice destinaţie de vacanţă pentru care există o cursă charter. Sau în Tenerife, unde cu avionul ajungi în maximum cinci ore. Cât ar dura drumul cu maşina pentru un turist care vrea să aibă o vacanţă în Tenerife dacă nu s-ar urca într-un avion? Infinit mai mult. Google Maps spune că drumul durează 74 de ore, dar nu ia în calcul eventualele opriri sau situaţii apărute pe drum. De altfel, cred că puţini sunt cei care s-ar încumeta la o astfel de „expediţie”.

Cursele directe spre destinaţii de vacanţă au fost mai puţine anul trecut, faţă de un an normal, pentru că din cauza situaţiei pe care o trăim, acestea s-au deschis mai târziu, spune Alin Burcea, cel care a fondat una dintre cele mai cunoscute agenţii de turism din piaţa locală. Grecia a început să primească turişti în iulie, iar Turcia, la jumătatea lunii august. Au fost constant, şi vara, şi toamna, şi sunt în continuare, curse spre Egipt, din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, pentru că vremea este bună şi preţurile vacanţelor sunt avantajoase, adaugă el. „Ba chiar pandemia ne-a dat ocazia să lansăm curse directe spre destinaţii exotice îndepărtate, pe care în anii trecuţi le ofeream turiştilor pe curse de linie, cu o escală. Câteva mii de turişti au călătorit iarna aceasta în Maldive, Zanzibar, Cancun, Punta Cana, cu charterul (dar au fost şi turiştii care au ajuns acolo pe curse de linie) şi zboruri directe sunt organizate în continuare şi spre alte destinaţii, cum ar fi Kenya.” Astfel, industria aviatică, atât de lovită de pandemie, pare a avea o serie de avantaje clare care îi vor permite să revină la cifrele de dinainte de 2020. Va fi însă nevoie de timp.

Se vor reorienta ţările dependente de turism către călătorii din segmentul de lux în detrimentul maselor?

Thailanda şi Indonezia sunt doar două dintre destinaţiile din Asia de Sud-Est care primeau anual zeci de milioane de vizitatori străini ce căutau plaje idilice, monumente încărcate de istorie, bucătării delicioase şi culturi total diferite de cele din Occident. Aceste ţări şi-au bazat astfel într-o mare măsură economiile pe turism, iar masele de vizitatori care le treceau anual pragul vărsau sume considerabile în businessurile locale. Mulţi dintre vizitatorii din Asia de Sud-Est, dar nu numai, erau ceea ce lumea a denumit „backpacker”, un călător cu buget redus, cu rucsacul în spate, care îşi planifică singur vacanţa şi care are un timp îndelungat pentru a descoperi o destinaţie. În condiţiile actuale, în care riscul de răspândire a oricărei boli creşte odată cu numărul de oameni dintr-un loc, unii specialişti au vehiculat informaţia conform căreia ţările ar putea să se reorienteze mai degrabă către turismul de lux. Astfel, cu un număr mai mic de vizitatori, încasările ar putea fi similare. Ar putea fi aceasta o soluţie pe termen lung? „Aşa părea la începutul pandemiei (că există o reorientare către lux – n.red.), însă pe măsură ce alte ţări au început să se deschidă, am remarcat revenirea la vechile comportamente de călătorie”, spune Sorin Stoica, proprietarul agenţiei de turism Eturia, specializată pe destinaţii exotice. El dă exemplul Egiptului, care este o destinaţie de masă, iar aici numărul charterelor a atins recorduri fără precedent. Este vorba de zboruri directe din România către staţiunile de la Marea Roşie – Hurghada şi Sharm El Sheikh. „De asemenea, vedem un interes uriaş pe destinaţiile unde se poate călători. Interesul este la fel de mare pe toate zonele de buget. Nu cred că vom asista la schimbări masive pe termen lung. Şi e suficient să vă uitaţi şi la imaginile de astă-vară de pe litoralul românesc sau la weekendurile din această iarnă la munte.” Antreprenorul crede că şi în cazul Thailandei sau al Indoneziei, aceste reorientări către turismul de lux sunt de fapt abordări de moment. Thailanda a deschis graniţele pentru călătorii de minim 14 zile cu „carantină de lux” în hoteluri de 5 stele. Acelaşi lucru încearcă să îl facă şi Bali. „Atunci când graniţele se vor deschide însă, ambele destinaţii vor reveni la vechile obiceiuri mai mult sau mai puţin. Pe termen mediu este posibil să vedem o creştere a bugetelor de călătorie şi poate dispariţia unor segmente foarte ieftine. Dar nici Thailanda şi nici Bali nu pot supravieţui doar cu turism de lux.” Singura destinaţie care a încercat acest lucru dintre cele accesibile nouă este Seychelles care este poziţionată dintdeauna ca destinatie de lux. Dar şi acolo în ultimii ani au apărut opţiuni de gen backpaper mai mult sau mai puţin.„Experienţa din ultimele trei luni în care am început operarea de chartere pe Maldive, Republica Dominicană şi, mai nou Kenya, ne-a arătat că există o dorinţă de călătorii uriaşă şi că, exceptând regulile de sănătate specifice perioadei şi îngrijorările aferente, comportamentele şi aşteptările turiştilor sunt foarte apropiate de cele prepandemice.”

Pune pandemia România pe harta turismului mondial?

Închiderea graniţelor celor mai multe ţări din lume i-a făcut pe turişti să se uite mai des în propria ogradă, mai exact, i-a determinat pe călătorii locali să descopere România. Pe piaţa locală s-au dezvoltat în ultimii ani multe facilităţi de cazare şi restaurante ori cafenele la standarde occidentale şi la preţuri pe măsură. Astfel, şi în 2020 după lockdown, dar şi în prezent, cele mai multe destinaţii sunt fully booked, în special pe weekend, când în mod normal călătorii luau drumul străinătăţii. Astfel, turismul local, care suferă de ani de zile din cauza numărului mic de vizitatori – români şi străini – ar putea beneficia de pandemie şi ar putea câştiga adepţi şi pentru perioada de după. Jucătorii din industrie spun că turismul rural şi cel ecologic pot fi pariuri câştigătoare pentru România.

„Dezvoltarea turismului rural în România a avut loc şi înainte de pandemie, nu accelerat, dar acesta a crescut atât cantitativ, cât şi calitativ. Voucherele de vacanţă folosite de mulţi turişti nu numai pentru litoral şi Valea Prahovei, ci pentru a cunoaşte noi zone ale ţării au impulsionat acest trend”, spune Dan Goicea, CEO-ul şi fondatorul agenţiei de turism Cocktail Holidays. Pensiunile turistice, prin faptul că sunt unităţi de cazare mai mici în general, multe chiar în zone retrase, unele cu tarife pentru bugete mai reduse, reprezintă o atracţie şi implicit o soluţie pentru mulţi iubitori de natură, nu numai pentru concedii, dar şi pentru weekenduri şi chiar pentru a lucra şi a te relaxa în acelaşi timp, adaugă antreprenorul. „Cei care au descoperit sau redescoperit zonele rurale, se vor întoarce şi în viitor.” România rurală este o destinaţie deosebit de atractivă nu numai pentru români, dar şi pentru străini având zone şi produse unice în care natura, arhitectura, tradiţiile, gastronomia şi cultura se îmbină atât de frumos. Înainte de pandemie piaţa locală începuse să îşi facă loc pe lista de călătorie a celor care voiau o destinaţie mai puţin populară, dar care are multe de oferit. Existau şi aceia care veneau pentru weekend în Bucureşti şi marile oraşe în căutare de distracţie, însă cei care alegeau să vadă ţara într-un circuit stăteau mai mult şi cheltuiau mai mult „Mulţi dintre străinii care cunosc destinaţia ştiu că România este ultimul loc în care poţi găsi natură sălbatică în Europa.”

Tendinţa există, important este ritmul în care se dezvoltă această zonă a turismului care poate aduce profit şi poate să atragă forţa de muncă. „În afară de infrastuctura rutieră care ar face multe zone mai accesibile (drumul până la unitatea de cazare este esenţial în decizie de multe ori), cei care deţin pensiuni trebuie să pună accent pe calitatea serviciilor, a măsurilor de securitate, a modului de prezentare/promovare a unităţilor şi chiar, aşa cum se întâmplă în exterior, pe gruparea lor pe zone, stil, categorie şi realizarea unei promovări comune.”

Turiştii sunt obişnuiţi să aibă vacanţe active, iar unităţile incluse în turismul rural de la noi se află adesea la distanţe mici sau rezonabile de obiectivele turistice. Astfel, un motiv în plus de a fi aleasă o unitate din zona rurală, pe lângă avantajele unei pensiuni care este izolată, are curte mare, capacitate mică, este prezentarea atracţiilor din zonă, accesibilitatea lor, oferirea facilităţilor de a le vizita. „Nu în ultimul rând, facilităţi suplimentare, gratuităţi, bonusuri (welcome basket) caracteristice ospitalităţii româneşti, îi vor determina pe turişti nu numai să revină, dar să şi facă reclamă fiindcă aceste detalii, de multe ori, fac diferenţa.”

Condiţiile naturale, păstrarea tradiţiilor, calitatea unităţilor (nu doar a condiţiilor de cazare, dar şi a serviciilor), gastronomia românească (cu produse eco/bio şi reţete tradiţionale), dezvoltarea facilităţilor şi posibilităţilor de acces şi de a descoperi zonele respective nu numai cu maşina, activităţile sportive, de agrement, informarea privitoare la târguri şi manifestări culturale, trebuie neapărat dublate de promovarea profesionistă în exterior, fără de care nu existăm sau rămânem la nişte procente foarte mici în volumul mondial.  „Dar mai este o condiţie esenţială; pentru a avea agroturism/ecoturism, zonele trebuie să fie păstrate măcar aşa cum sunt acum şi din punt de vedere al arhitecturii tradiţionale, al obiceiurilor, fiindcă această atmosferă idilică a satelor noastre este ceea ce atrage în primul rând.” Pandemia a venit să schimbe multe. Dar sunt unele lucruri care rămân la fel. Şi asta nu e rău deloc.