Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) este unul dintre cele mai cunoscute proiecte de revitalizare a spaţiului rural românesc, energia fundaţiei fiind concentrată mai ales în zona Transilvaniei. Având în spate pasiunea Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales pentru această zonă de patrimoniu a României, MET deja a recondiţionat peste 20 de case tradiţionale, transformându-le în unităţi de cazare. Iar planurile nu se opresc aici.

Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) a fost fondată în 1987 la Londra, iar scopul iniţial al acesteia era de sprijinire a intelectualilor români astfel încât să fie în contact cu universităţi din vestul Europei, cum ar fi Oxford şi Cambridge, cât şi cu personalităţi din Europa Occidentală. Astăzi, fundaţia, patronată de ASR Prinţul de Wales, salvează patrimoniul local prin restaurarea caselor tradiţionale transilvănene şi maramureşene. MET readuce la viaţă clădirile lăsate în paragină de oamenii care au considerat că nu mai au nicio valoare.

Istoria fundaţiei începe cu o primă intervenţie ce a fost determinată de planul de sistematizare al lui Ceauşescu, la acel moment multe sate cu valoare istorică fiind ameninţate cu dispariţia. Astfel, fundaţia a fost sprijinită de prinţul Charles, care în 1989 a ţinut un discurs despre situaţia satelor româneşti cu ocazia expoziţiei Build a Better Britain, organizată la Londra Civic Society. Azi, fundaţia acţionează din Sighişoara, având în spate un veritabil model de business.

„Noi suntem o fundaţie din Sighişoara, activă în domeniul restaurării de patrimoniu şi revigorării satelor tradiţionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocupăm: căutăm finanţări prin care încercăm să restaurăm, să păstrăm în stare bună şi să ţinem deschise, pentru publicul amator de turism cultural şi responsabil, cât mai multe clădiri valoroase din zonă, care astfel să poată fi văzute, apreciate şi, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezintă doar nişte clădiri frumoase, ci este viu şi presupune o interacţiune cu mediul şi cu oamenii care locuiesc în apropiere sau cu cei care vin să-l viziteze. Pentru asta există Experience Transylvania, care este o parte din fundaţia MET şi este, de fapt, o reţea de case de patrimoniu din zonă, în care se poate sta”, spune Sana Nicolau, communication manager al MET.

„Facem cursuri de formare în meserii, îi sprijinim pe oamenii din aceste sate să îşi deschidă mici afaceri cu ce ştiu ei să facă mai bine şi este şi tradiţional pentru zonă, gândim proiecte de educaţie şi activităţi artistice informale pentru copiii din sate, organizăm cursuri de gastronomie, de limbi străine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii noştri care vor să se dezvolte şi, de asemenea, îi sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru.”

Fundaţia controlează compania Experience Transylvania Guesthouses, care administrează 20 de case transilvănene sau maramureşene vechi restaurate şi transformate în unităţi de cazare pentru turiştii altfel, pentru cei pentru care locul unde înnoptează este o călătorie în sine.

„Am reuşit să le păstrăm aşa cum erau acum 100-200 de ani, se poate locui în ele şi oferă o experienţă de turism un pic mai specială, nu sunt doar o cazare. Desigur, alegerea noastră de a restaura o clădire atât de veche vine şi cu nişte costuri diferite, pentru că o casă de patrimoniu care are câteva sute de ani are nevoie de reparaţii de întreţinere, constante şi costisitoare; în acelaşi timp, însă, când vezi cât de încântaţi sunt oaspeţii noştri, îţi dai seama că merită”, explică Sana Nicolau.

Fundaţia MET îşi are sediul în Turnul Cojocarilor din Citadela Sighişoara, acolo fiind stabilită soarta următoarei case. Însă, fundaţia nu se ocupă doar de partea patrimoniului cultural, ci şi de cel natural având grijă de reîmpădurirea cu soiuri tradiţionale. Fundaţia se ocupă şi cu promovarea turismului autentic, cât şi cu revitalizarea satelor din punct de vedere economic şi social prin păstrarea meseriilor şi a meşteşugurilor tradiţionale. Fundaţia realizează diverse proiecte construite împreună cu comunităţile locale pentru a identifica mâna de lucru din sate.

„Facem cursuri de formare în meserii, îi sprijinim pe oamenii din aceste sate să îşi deschidă mici afaceri cu ce ştiu ei să facă mai bine şi este şi tradiţional pentru zonă, gândim proiecte de educaţie şi activităţi artistice informale pentru copiii din sate, organizăm cursuri de gastronomie, de limbi străine sau de antreprenoriat pentru colaboratorii noştri care vor să se dezvolte şi, de asemenea, îi sprijinim cu know-how pentru a face acest lucru. În munca noastră ne preocupă întreţinerea unui climat de multiculturalitate şi toleranţă, facem proiecte care vizează incluziunea minorităţilor şi a categoriilor care nu sunt de obicei în centrul atenţiei, şi căutăm să stimulăm conlucrarea pe plan local prin diverse metode”.

„Noi suntem o fundaţie din Sighişoara, activă în domeniul restaurării de patrimoniu şi revigorării satelor tradiţionale din sud-estul Transilvaniei. Zi de zi, exact cu asta ne ocupăm: căutăm finanţări prin care încercăm să restaurăm, să păstrăm în stare bună şi să ţinem deschise, pentru publicul amator de turism cultural şi responsabil, cât mai multe clădiri valoroase din zonă, care astfel să poată fi văzute, apreciate şi, mai ales, folosite. Pentru noi, patrimoniul nu reprezintă doar nişte clădiri frumoase, ci este viu.”

Ideea fundaţiei este de pune a în centru patrimoniul, astfel încât, în sine casele vechi să reprezinte punctul de atracţie. Spre exemplu, MET  a reînviat o clădire veche de 100 de ani din satul Mălâncrav, judeţul Sibiu, pe care a transformat-o într-o unitate de cazare  după o investiţie de 900.000 de euro. Conacul Apafi a fost deschis în 2007 şi are o capacitate de cinci camere cu un total de nouă locuri, însă suprafaţa totală a casei este de 500 mp, unde există şi o bibliotecă cu diverse cărţi acolo unde turiştii se pot relaxa.

„Sistemul creat de noi pune patrimoniul în centru, căci noi lucrăm cu oameni din aceste sate care îngrijesc aceste case şi primesc oaspeţii. Astfel, ei încep să vadă că patrimoniul din satul lor atrage multă atenţie, că vin să îl vadă oameni din toate colţurile lumii. Atunci înţeleg că merită atenţia şi grija lor. Ei, la rândul lor, propagă ideea asta în familiile lor şi, astfel, patrimoniul are mai multe şanse să existe în continuare. Dacă prin munca noastră îi convingem să nu-şi schimbe geamurile tradiţionale cu termopane de plastic alb sau să îşi lase panta acoperişului de la casa lor aşa cum era acum 200 de ani, nouă ni se pare un mare câştig. De asemenea, în felul acesta conştientizează că modul în care locuiesc, lucrează şi trăiesc ei, este unul foarte interesant, astfel încât turişti din toată ţara şi din străinătate vin să vadă şi să discute cu ei despre acest lucru. Capătă un sentiment de mândrie pentru ceea ce au şi ceea ce sunt”, spune Sana Nicolau.

Toate unităţile de cazare se închiriază integral pentru minimum două persoane, fiecare persoană achitând taxa stabilită, avantajul fiind acela de a avea toată proprietatea la dispoziţie. Cu toate că din punctul de vedere al profitului nu este cea mai bună soluţie, alegerea de a închiria unităţile de cazare în acest sistem le oferă turiştilor o experienţă plăcută.

Pandemia şi-a pus amprenta semnificativ asupra conacului Apafi, cât şi asupra celorlalte unităţi de cazare. Dacă înainte de pandemie, într-un an circa cinci luni erau bune, anul trecut doar două luni au putut fi considerate bune, având în vedere că a fost un sezon scurt, gradul mediu de cazare fiind de 40%. Totodată, pandemia s-a resimţit cu atât mai mult cu cât turiştii străini nu au mai putut vizita România, astfel că, înainte de pandemie jumătate din turiştii ajunşi în casele administrate de Experience Transylvania erau străini.

 „Cei mai entuziasmaţi musafiri ai noştri au fost mereu cetăţenii străini, care apreciază o experienţă care iese din tipare şi se bucură când mai găsesc un colţ de lume autentic, în care pot vedea cum se trăia acum câteva sute de ani. Satele în care noi ne desfăşurăm activitatea, îşi păstrează încă, în mare parte, stilul lor tradiţional de viaţă, astfel încât noi nu vindem o poveste care în realitate nu mai are suport. Colaboratorii noştri încă au multe animale, lucrează la câmp, frământă pâine cu mâna, merg la priveghiuri, îşi cultivă grădinile, fac miere, brânză, ţes, merg la fân şi petrec mult timp cu familiile, prietenii şi vecinii”.

Pentru anul acesta, chiar dacă este un an al la fel de dificil ca 2020, fundaţia nu se opreşte din investit în restaurarea caselor, iar în perioada următoare este în plan crearea unor puncte gastronomice locale care vor fi deschise în satele în care fundaţia îşi desfăşoară activitatea.

Judetul Sibiu

Satul Mălâncrav - casele de oaspeţi Mălâncrav nr. 102, Mălâncrav nr. 297, Mălâncrav nr. 276, Mălâncrav nr. 280, Mălâncrav nr. 335 şi conacul Apafi

Satul Biertan - casa de oaspeţi Biertan nr. 2

Satul Richiş - casa de oaspeţi Richiş nr. 119

Satul Alma Vii - casa de oaspeţi Alma Vii nr. 103

Satul Floresti - casa de oaspeţi Floresti nr. 79

Judeţul Mureş

Satul Stejareni - casa de oaspeţi nr. 106

Judetul Braşov

Satul Criţ - casele de oaspeţi nr. Criţ 217 şi Criţ 218

Satul Viscri - casele de oaspeţi nr. Viscri nr. 63 şi Viscri nr. 129

Judetul Maramureş

Satul Breb - casa de oaspeţi nr. 333