Câţiva tineri au fost suficient de curajoşi să pornească un proiect ignorat atât de autorităţile locale, cât şi de marii investitori. Băile Herculane, care era una dintre cele mai populare staţiuni din Europa secolului al XIX-lea, un loc pe care  împăratul Franz Josef l-a denumit cea mai frumoasă staţiune de pe continent, este dominat de un peisaj cu clădiri istorice care se află într-o stare avansată de degradare, iar fără o intervenţie rapidă, acestea vor sfârşi în vălul ignoranţei statului. Herculane Project îşi propune să schimbe soarta staţiunii.

Herculane Project este un proiect iniţiat de un grup de studenţi la arhitectură pentru salvarea clădirii simbol – Baia Neptun – a staţiunii balneare Băile Herculane, dar şi pentru învierea socială şi culturală de care s-a bucurat cândva destinaţia. „Obiectivul nostru este să vedem că deserveşte comunitatea, fie ea turistică sau locală. Vrem să vedem oameni acolo care să se bucure de aceasta.

Din studiile pe care le-am făcut, credem că această clădire ar trebui să redevină o baie, să îşi menţină funcţiunea, dar nu atât de mult concentrându-se pe zona medicală, adică prin tratamente balneoclimaterice, ci şi pe zona de spa şi wellness. Putem să o îmbinăm şi cu alt tip de funcţiune şi anume aceea de muzeu, să existe şi o cafenea, un magazin, lucrurile se pot conecta foarte frumos şi există spaţiu. Investiţia va fi una mare, dar şi profitul va fi unul mare. Aducererea clădirii la cele mai înalte standarde ar duce investiţia la peste 10 milioane de euro”, spune Oana Chirilă, cofondatoare a proiectului Herculane Project, care îşi propune să readucă la viaţă clădirea simbol a staţiunii Băile Herculane – Baia Neptun –, dar şi reînvierea  socială şi culturală a staţiunii.

În lipsa unui buget, dar şi a unui sprijin financiar din partea primăriei, fondatorii Herculane Project au decis să organizeze o strângere de fonduri, bani care ar contribui la ţinerea în viaţă a clădirii simbol din Băile Herculane. În aprilie 2019, când în interiorul catedralei Notre-Dame din Paris a izbucnit un puternic incendiu, care a produs pagube seriose asupra monumentului, oamenii de pe întreg globul au strâns bani pentru reconstrucţia catedralei.

Acest eveniment şi efectele lui le-a dat curaj celor opt tineri să organizeze o strângere de fonduri şi pentru Baia Neptun din Băile Herculane. „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, dar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor”, explică ea.

Proiectul a fost susţinut nu doar de persoane fizice, cât şi de oamenii de afaceri şi de marile companii ale României, printre care şi Ovidiu Şandor şi retailerul de bricolaj Dedeman. Staţiunea este una dintre cele mai vechi băi termale de pe teritoriul României şi din Europa, fiind pentru prima dată atestată documentar în perioada romană. După ce s-au aflat sub stăpânire maghiară, otomană şi apoi austro-ungară, Băile Herculane au cunoscut o dezvoltare fără precedent în secolul al XIX-lea, când Băile au devenit cunoscute în întreaga Europă pentru funcţiunile lor de tratament medical, dar şi cultural. Staţiunea Băile Herculane era cândva frecventată de marile personalităţi ale vremii, printre care împăratul Austriei, Franz Josef, care observa că Băile Herculane era cea mai frumoasă staţiune de pe continent. Soţia sa, împărăteasa Elisabeta de Austria, cunoscută şi ca Sisi, deţinea o proprietate în oraş, Vila Elisabeta. Timpul nu iartă nimic, iar de la gloria pe care o avea cândva staţiunea, fiind vizitată de marile personalităţi politice şi culturale ale vremii, astăzi de zilele oraşului, oamenii sărbătoresc cu mici şi bere.

Herculane Project a fost pornit în urmă cu patru ani de un grup de studenţi la arhitectură din Timişoara care au ajuns spontan în Băile Herculane într-o vară, după sesiune. Proiectul funcţionează sub umbrela Asociaţiei Locus, înfiinţată de cei opt tineri. „În 2017, am ajuns aici foarte spontan, eram un grup de studenţi de la arhitectură, am venit aici după sesiune şi am accesat Baia Neptun pe un geam spart şi, ulterior, am scris un articol care a fost destul de viral. Atunci ne-am dat seama că locul are o importanţă destul de mare, nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel european şi am zis să facem ceva. A fost o înşiruire foarte spontană de evenimente neprevăzute care ne-au ajutat să începem proiectul”, explică Oana Chirilă.

Apoi lucrurile au decurs, cum îi place Oanei Chirilă să spună, „conduşi de idealism şi inconştienţă”, iar, întorşi la Timişoara au sunat la primăria din Băile Herculane pentru a stabili care sunt paşii următori în crearea unei colaborări. „Relaţia nostră a fost şi este una de colaborare pentru că lucrăm pe o clădire pe care ei sunt proprietari, dar a fost o relaţie cu multe lecţii şi de o parte şi de alta, noi când am început proiectul eram studenţi, nu am mai avut contact cu nicio administraţie locală, cu birocraţie, cu ce înseamnă un act administrativ, aveam acest entuziasm şi idealism poate la o doză mult prea mare pentru ceea ce se întâmpla aici în Herculane. Nu ştiam nimic despre loc, iar despre clădirea pe care voiam să o salvăm ştiam foarte puţine, mai ales despre situaţia juridică a clădirii, care este, de fapt, impedimentul nostru cel mai mare”.

Clădirea – Baia Neptun – este în administrarea primăriei oraşului, dar terenul pe care se află este deţinut de un om de afaceri, care are o serie de litigii în ceea ce priveşte terenul şi mai multe procese cu statul român, astfel că există un sechestru pe acel teren. De aceea, la clădirea simbol a staţiunii care se află într-un grad avansat de deteriorare se fac doar intervenţii pentru a stopa pe cât posibil degradarea şi mai puternică a clădirii. Până în momentul în care se va ridica sechestrul, tinerii care au iniţiat proiectul nu pot intervi cu lucrări de restaurare a clădirii, însă, până atunci vor să ţină în viaţă Baia Neptun. „Planul nostru este să finalizăm această primă etapă de punere în siguranţă. Noi încă suntem în această etapă, am executat doar jumătate din proiectul pe care ni l-am propus, iar acest lucru tocmai din lipsă de fonduri. Până acum ce am reuşit să executăm a fost datorită oamenilor care ne-au sprijinit. Planul nostru este să aşteptăm ca justiţia să îşi facă rolul şi să dea o sentinţă astfel încât să fie ridicat sechestul, dar până atunci noi planificăm toţi paşii necesari pentru restaurare”.

Oana Chirilă, fondator, Herculane Project: „Am făcut campania Bilet la Băi şi am reuşit să strângem în final 60.000 euro. Achiziţionezi acum un bilet, iar în viitor vei putea vizita Băile Herculane. Am încercat să apelăm la nostalgia pe care foarte multă lume o are când vine vorba de Herculane, noi cunoaştem prin intermediul proiectului foarte mulţi oameni care sunt ataşati de această staţiune. Lumea e conectată de acest loc şi acesta este cumva viu prin memoria lor.”

Oana Chirilă spune că au în plan să organizeze un concurs european de arhitectură, iar pentru acest lucru pregătesc o temă de concurs foarte bună pentru a lansa acest concurs la nivel european împreună cu Ordinul Arhitecţilor din România, fiind cea mai bună unealtă de a găsi oameni care ar putea crea un proiect la standarde înalte. Tinerii arhitecţi se înscriu în puţinele exemple de iniţiative care au ca scop salvarea patrimoniului naţional, însă Oana Chirilă e de părere că pentru astfel de proiecte e nevoie de o doză de nebunie. „Trebuie să îţi pese. Când am plecat prima dată  de la Herculane, doar la asta mă gândeam, devenise ceva obsesiv în mintea mea. Trebuie să îţi pese şi să o faci cu pasiune, dar e nevoie să existe şi un nebun de serviciu ca lucrurile să funcţioneze, în cazul acestui proiect, eu am fost nebunul”, explică ea.

Pe lângă ţinerea în viaţă, cât şi restaurarea, atunci când va fi posibil, a clădirii simbol din Băile Herculane, tinerii au în plan reactivarea socială şi culturală a oraşului. Asociaţia care vrea să redea faima de altădată a staţiunii are în plan să organizeze diverse evenimente pentru a atrage tinerii, astfel încât să înţeleagă importanţa unei astfel de staţiuni. „Viziunea proiectului nostru şi oportunitatea acestuia sunt construite având la bază aceste nevoi şi utilizează creativitatea nu doar ca formă de promovare a patrimoniului şi a diverselor arte vizuale, ci şi ca factor de dezvoltare a unui produs cultural pe termen lung cu impact în sectoare diverse. Proiectul se află la confluenţa dintre creativitate, arhitectură şi utilizarea noilor tehnologii în vederea susţinerii pilonului cultural ca factor de dezvoltare durabilă, de dezvoltare socială şi diversificare a ofertei culturale existente pe piaţă. Reactivarea socială şi culturală a centrului istoric a oraşului – staţiune Băile Herculane are în vedere o serie de proiecte culturale şi educative, ce au ca scop implicarea publicului larg în reactivarea patrimoniului cultural al Băilor”, se arată pe site-ul proiectului. Cu toate că tinerii intervin pentru a preveni degradarea şi mai tare a clădirii, unele zone nu mai pot fi salvate, iar părţi din clădire au început să se prăbuşească, ceea ce face nevoia şi mai mare de intervenţie rapidă. O clădire care a primit o a doua şansă de la tineri care au fost suficienţi de nebuni să dorească să o salveze, dar care pare să piardă în faţa corupţiei şi nepăsării statului faţă de propriile sale comori.

Foto: Martin Neagoe, Danu Alex, Flavius Neamciuc, Heiko Probst