Migrarea tinerilor din zonele rurale către marile centre urbane sau către alte ţări a ridicat de multe ori întrebarea – ce putem face să OPRIM acest fenomen? Turismul ar putea fi unul dintre răspunsuri, dar nu orice fel de turism, ci acela care dă şansa comunităţilor rurale să se dezvolte, să creeze businessuri şi locuri de muncă, iar turiştilor, să descopere o formă de turism care se bazează pe comuniunea dintre om şi natură: ecoturismul.

Ecoturismul oferă joburi de bună calitate, avem cazuri concrete unde oamenii au plecat în străinătate, dar s-au întors şi au făcut pensiuni. Sunt mulţi care se relochează, de la Viscri până la sate din Maramureş, unde oamenii au renunţat la joburile din corporaţie şi s-au relocat şi fac turism. Nu mai pleacă nici tinerii, pentru că au locuri de muncă”, evidenţiază Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România, unul dintre avantajele acestei forme de turism. Astfel, cum dezvoltarea turistică a zonelor rurale creează locuri de muncă, oamenii nu se mai simt nevoiţi să îşi părăsească satele sau comunele în care au crescut pentru a-şi asigura un trai.

Printre alte beneficii de care pot să aibă parte comunităţile locale în care se dezvoltă ecoturismul se numără folosirea ghizilor locali, cumpărarea de bunuri şi servicii locale şi folosirea facilităţilor locale, notează Asociaţia de Ecoturism din România pe site-ul oficial.

Pandemia, motor de creştere pentru „categoria uşoară”

Deşi turismul per ansamblu a trecut printr-un declin uriaş odată cu izbucnirea crizei sanitare, pandemia a fost totuşi şi ocazia cu care turiştii români au început să îşi redescopere ţara, iar cele mai căutate zone turistice au fost satele izolate şi pensiunile de mici dimensiuni, astfel încât să poată fi păstrată distanţa socială.

În 2022, numărul unităţilor de cazare de pe plan local a crescut cu 700 faţă de 2019, la 9.100 de unităţi, faţă de 8.400, în urmă cu doi ani. Dar nu hotelurile au fost cele care au susţinut creşterea, ci numărul tot mai mare de unităţi mici de tip pensiune. Cea mai mare creştere a numărului de structuri a fost înregistrată pe categoria pensiunilor agroturistice, care s-au numărat printre câştigătorii crizei – anul trecut, numărul pensiunilor agroturistice era de aproape 3.500, faţă de 2.800 în 2019, conform INS. Hotelurile, pe de altă parte, au pierdut teren, fiind cu şase mai puţine faţă de 2019, conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

„Ecoturismul oferă joburi de bună calitate, avem cazuri concrete unde oamenii au plecat în străinătate, dar s-au întors şi au făcut pensiuni. Sunt mulţi care se relochează, de la Viscri până la sate din Maramureş, unde oamenii au renunţat la joburile din corporaţie şi s-au relocat şi fac turism. Nu mai pleacă nici tinerii, pentru că au locuri de muncă.” 

Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România

Ecoturismul românesc, magnet pentru străini

Cu principii care aduc turiştii la firul ierbii şi bazat pe protejarea naturii, ecoturismul are puterea de a dezvolta România rurală nu doar prin închegarea comunităţilor şi atragerea turiştilor locali, dornici de a fi aproape de natură şi de tradiţiile locale, ci este un adevărat magnet şi pentru străini. Pentru multe pieţe din afară, turismul românesc este asociat cu ecoturismul, spune Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România. Potrivit lui, în luna ianuarie, când reprezentanţii industriei de turism din România au participat la Târgul de Turism de la Londra, standul României a prezentat un mare interes pentru englezi, care au vrut să descopere mai multe despre ţara noastră. Însă pentru ca România să devină tot mai populară în rândul turiştilor străini, e nevoie de o strategie de promovare clară.

El este de părere că traiul simplu al oamenilor din zonele rurale şi modul în care convieţuiesc cu natura pot reprezenta în sine atracţii turistice pentru străinii care nu avut contact cu astfel de experienţe.

n business îl naşte pe altul

Odată cu numărul tot mai mare de pensiuni şi mici cazări în zonele rurale, au apărut şi alte mici businessuri în zona rurală care contribuie la atragerea turiştilor, cum sunt punctele gastronomice locale. În 2019 a fost creat cadrul legal prin care punctele gastronomice pot funcţiona sub PFA, IF, II sau SRL. Aceste tipuri de unităţi alimentare reprezintă mici afaceri de familie care presupun servirea mesei în gospodăria proprie a unui număr de până în 12 persoane simultan, meniul având o gamă redusă de produse. Toate produsele gătite  trebuie să fie realizate în propria gospodărie sau achiziţionate de la un producător local. De cele mai multe ori, punctele gastronomice locale încearcă să promoveze mâncarea specifică locului.

Este şi cazul proiectului Gastro Local, pornit din Vama Buzăului – o platformă care aduce sub aceeaşi umbrelă o reţea de puncte gastronomice locale, care a reuşit să ajute la dezvoltarea comunităţii locale din zonă. Proiectul Gastro Local a fost lansat odată cu înfiinţarea câtorva puncte gastronomice şi a fost apoi urmat şi de deschiderea unei mici fabrici de pâine care să ajute gospodăriile ce oferă mâncare gătită local turiştilor. „Banii rămân în comunitate, ei se distribuie în comunitate. De acest lucru se bucură şi oamenii din comunitate pentru că ei dau produsele la un alt preţ decât dacă ar da laptele, spre exemplu, la un procesator cu 1 leu. Aşa sunt stimulaţi să fie în continuare producători”, spune Dorian Lungu, proprietarul Gastro Local.

Mai mult, autorităţile locale ar putea beneficia de încasări mai mari la buget prin dezvoltarea unei economii orizontale.

Gastro Local vine în sprijinul punctelor gastronomice prin a le oferi suport astfel încât să îşi dezvolte mica afacere de familie, de la marketing şi până la administrarea punctului gastronomic. De asemenea, punctele gastronomice din reţeaua Gastro Local sunt verificate astfel încât să respecte anumite criterii privind provenienţa produselor pentru ca acestea să fie tot timpul luate de la producătorii locali.

„Banii rămân în comunitate, ei se distribuie în comunitate. De acest lucru se bucură şi oamenii din comunitate, pentru că ei dau produsele la un alt preţ decât dacă ar da laptele, spre exemplu, la un procesator cu 1 leu. Aşa sunt stimulaţi să fie în continuare producători.” 

Dorian Lungu, proprietarul Gastro Local

Laitmotiv: natura

Ce principii trebuie să respecte însă cei care practică ecoturismul, fie ei antreprenori sau clienţii acestora? Aşa cum o arată şi tradiţiile româneşti, pe vremuri omul respecta natura ca şi cum ar fi fost parte din familia sa, lucru uitat odată cu migrarea masivă către oraşe şi adoptarea unui stil de viaţă în care natura şi bogăţiile sale se află în plan secund. Ecoturismul readuce însă în prim-plan această comuniune a omului cu natura, regulile fiind dictate de respectarea mediului înconjurător, un principiu important mai ales într-o lume care se află în plină traziţie către o economie verde. „Produsele de ecoturism atrag acei turişti care doresc să intre în interacţiune cu mediul natural şi, în grade variate, doresc lărgirea nivelului de cunoaştere, înţelegere, apreciere şi plăcere. Cei care dezvoltă sau coordonează activităţi ecoturistice trebuie să ofere un nivel corespunzător de înţelegere a valorilor naturale şi culturale a zonelor vizitate, de obicei prin utilizarea ghizilor calificaţi în mod corespunzător şi oferirea informaţiilor corecte atât anterior, cât şi în cursul experienţei”, notează Asociaţia de Ecoturism din România. Activităţile de ecoturism şi planificarea lor trebuie aşadar să asigure o reducere a impactului negativ asupra comunităţii locale vizitate şi asupra stilului lor de viaţă, oferind în acelaşi timp contribuţii constructive pe termen lung acestor comunităţi, se mai arată pe site-ul Asociaţiei de Ecoturism din România. Şi, spre deosebire de turismul rural, ecoturismul include şi ariile protejate, bazându-se pe conservarea biodiversităţii. „În consecinţă, ecoturismul trebuie să pună în evidenţă şi componenta culturală a ariei vizitate şi să contribuie la conservarea acestei componente, arată aceeaşi sursă”, indică aceeaşi sursă.

O temă de gândire pentru autorităţi

În 2020, Ziua Mondială a Turismului, care are loc anual în data de 27 septembrie, a avut ca temă Turismul şi Dezvoltarea Rurală, temă propusă de Organizaţia Mondială a Turismului, care a subliniat importanţa turismului în dezvoltarea rurală. Turismul s-a dovedit a fi în multe comunităţi rurale din jurul lumii un colac de salvare, însă nu a atins potenţialul maxim. Cu puterea de a schimba comunităţile rurale, prin a le oferi oamenilor locuri de muncă, dar şi posibilităţi de a dezvolta mici businessuri, cât şi protejarea naturii şi a tradiţiilor locale, ecoturismul ar trebui să fie văzut de autorităţi, dar şi de comunităţi drept principalul motor de dezvoltare al zonelor care se luptă să nu ajungă sate sau comune fantomă.